Bruxellesul va propune un „program de luptă împotriva terorismului” destinat să remedieze „lacunele” în cooperarea poliţienească şi în schimbul de informaţii, a indicat joi comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, potrivit AFP, după cum transmite Agerpres.

Atacurile din Franţa şi Austria „la care noi am asistat recent sunt îndreptate împotriva valorilor europene, a cetăţenilor europeni, niciun stat membru nu poate răspunde singur. Trebuie să lucrăm împreună, avem nevoie de un schimb mai bun de informaţii, de o cooperare mai bună, căci există lacune aici”‘, a declarat comisarul care va prezenta acest program la 9 decembrie.

„Avem nevoie, de exemplu, de modificări în sistemul actual pentru a garanta ca toţi combatanţii terorişti străini să fie într-adevăr înregistraţi în Sistemul de informaţii Schengen ( ‘SIS’, fişier european comun), astfel încât să existe o alertă” dacă vreunul dintre aceştia intră în Uniunea Europeană, a continuat ea.

Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a pronunţat pentru o revizuire „în profunzime” a regulilor care reglementează spaţiul Schengen de liberă circulaţie, dublând forţele la frontiere, la o săptămână după atentatul de la Nisa, şi a spus că va face primele propuneri în acest sens la summitul european din decembrie.

CE pregătește strategia pentru 2021

Comisia intenţionează să organizeze la 30 noiembrie un forum care să reunească ţările membre ale UE şi cele din spaţiul Schengen (care grupează 22 din cele 27 de ţări ale UE, plus Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein), pentru a pregăti o „strategie” pentru mai 2021. Este vorba de a discuta despre „dificultăţile cu care ne confruntăm, despre genul de modernizare de care avem nevoie”, a indicat Ylva Johansson.

„Este important să ne protejăm frontierele externe, dar este, de asemenea, important să păstrăm libera circulaţie în spaţiul Schengen”, a insistat ea. „Schengen este una dintre marile realizări ale Uniunii Europene, s-a văzut asta clar în primăvara trecută când multe state membre şi-au închis frontierele (la sosirea pandemiei) că a existat frustrare în rândul cetăţenilor europeni pentru că nu au putut să circule liber”, a afirmat Johansson.

Comisarul pentru afaceri interne, de naţionalitate suedeză, va propune luna viitoare o consolidare a mandatului Europol cu scopul ca această agenţie europeană de cooperare poliţienească să poată avea „mai multe schimburi de informaţii cu entităţi private, cum ar fi platformele de internet”.

Ea doreşte adoptarea „până la sfârşitul anului” a unei legislaţii propuse de Comisie în 2018 privind retragerea conţinuturilor teroriste de pe internet, aflată încă în dezbatere între Parlamentul European şi Consiliu (instituţie care reprezintă statele membre).

Comisarul a exprimat însă îndoieli cu privire la ideea relansată de către preşedintele Consiliului, Charles Michel, cu privire la crearea unui „Institut european de instruire a imamilor”. „Cred că educaţia liderilor religioşi nu ţine deloc de competenţa UE”, a comentat ea.