Astfel, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) a precizat că a micşorat pragul de la care trebuie raportate vânzările în lipsă către organismele de reglementare. Conform noilor reguli, deţinătorii de poziţii short pe acţiunile tranzacţionate pe piaţa reglementară din UE trebuie să înştiinţeze autorităţile naţionale competente dacă poziţiile lor depăşesc 0,1% din capitalul bursier al oricărei companii, transmite Reuters, citată de agerpres.
„ESMA este de părere că reducerea pragului de raportare este o măsură preventivă care, în circumstanţele excepţionale care au legătură cu epidemia de COVID-19, este esenţială pentru ca autorităţile să poată monitoriza evoluţiile de pe pieţele bursiere”, a precizat ESMA într-un comunicat de presă.
Când se aplică măsura?
În ceea ce privește aplicarea măsurii, acesta va fi imediată, ceea ce înseamnă că deţinătorii de poziţii short trebuie să înştiinţeze autorităţile naţionale competente încă de la încheierea sesiunii de tranzacţionare de luni 16 martie 2020.
Vânzarea în lipsă (short-selling) permite unui investitor să vândă pe piaţă acţiuni pe care nu le are în proprietate la momentul efectuării tranzacţiei, dar pe care acesta le-a împrumutat în prealabil, urmând ca, ulterior, să le răscumpere la un preţ mai mic pentru a le da înapoi celui de la care le-a împrumutat în prima fază. Astfel, o acţiune vândută în lipsă la un preţ de 10 euro şi răscumpărată ulterior, când nu mai valorează decât 8 euro, aduce investitorului un câştig de 2 euro.
Vânzarea în lipsă (short selling) este o practică perfect legală, dar foarte riscantă, fiind acuzată că provoacă căderea celor mai fragile acţiuni şi că agravează instabilitatea pe pieţele financiare. Vânzarea în lipsă a fost interzisă în mai multe ţări în timpul crizei financiare din 2008 – 2009.
