Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, ar urma să anunţe măsurile în septembrie, pentru a reduce decalajul perceput între UE şi marile economii globale în privinţa cenzurării preluărilor străine în sectoare strategice, au declarat pentru FT surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Problema este din ce în ce mai prezentă pe agenda politică a UE, din cauza temerilor că statul chinez ar putea obţine acces la tehnologiile de vârf din Europa cumpărând expertiză europeană în timp ce restricţionează rolul pe care îl permite investitorilor din UE pe piaţa sa internă.
Luni, SUA va lansa o investigaţie privind drepturile de proprietate intelectuală, prima acţiune comercială împotriva Chinei a administraţiei Trump, din cauza unor temeri similare.
În prezent, numai 13 din cele 28 de state membre ale UE au sisteme oficiale pentru analizarea preluărilor şi a altor investiţii pentru a evalua dacă acestea reprezintă un risc la adresa securităţii naţionale sau a obiectivelor politicilor publice.
Are sens o astfel de iniţiativă deoarece ne va întări arsenalul în negocierile cu Beijingul, a apreciat analistul André Sapir de la think-tank-ul Bruegel.
Persoanele implicate în discuţiile privind posibilele măsuri ce vor fi luate de UE au anunţat că planurile vor implica o mai bună coordonare a actualelor sisteme de analiză la nivel naţional pentru a încuraja folosirea unor criterii similare în blocul comunitar în cazul acceptării achiziţiilor străine.
De asemenea, Comisia Europeană ia în considerare o propunere controversată de introducere a unei analize a investiţiilor la nivelul UE, care s-ar aplica la preluarea companiilor care au beneficiat de finanţare europeană.
Un purtător de cuvânt al CE a declarat că Bruxelles-ul este conştient de temerile legate de investiţiile străine în sectoarele strategice iar Jean-Claude Juncker a cerut unui grup de comisari să elaboreze primele acţiuni posibile, care vor fi anunţate în discursul din septembrie.
Din ce în ce mai mulţi europeni sunt frustraţi de preluările efectuate de companiile chineze de stat şi de lipsa progreselor în discuţiile cu Beijingul privind un acord de investiţii care ar spori accesul pe gigantica piaţă chineză.
Conform unui raport al Mercator Institute for China Studies şi Rhodium Group, investiţiile străine directe (FDI) ale Chinei în UE au ajuns la aproximativ 35 de miliarde de euro în 2016, o creştere de peste două-treimi faţă de 2015.
Orice decizie a UE privind o examinare mai amplă a achiziţiilor străine va duce la măsuri din partea altor state.
AGERPRES
