UE vrea să se doteze cu o forță de reacție rapidă. Securizarea aeroportului de la Kabul cu ocazia evacuării civililor, asumată de armata americană, a ilustrat încă o dată incapacitatea Uniunii Europene de a lansa operațiuni militare în perioadă de criză fără a depinde de Statele Unite.
Comisia Europeană și mai multe state europene vor să tragă învățăminte din asta și să creeze o forță de reacție rapidă europeană.
Problema va fi în centrul unei întâlniri a miniștrilor europeni ai apărării, joi, în Slovenia, țară care ocupă președinția rotativa a UE.
UE vrea să se doteze cu o forță de reacție rapidă. ”Trebuie să tragem învățăminte”
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a anunțat intenția luni, într-un interviu pentru “Corriere della Sera”.
“Trebuie să tragem învățăminte din această experiență (…) ca europeni, nu am fost capabili să trimitem 6.000 de soldați să securizeze zona aeroportului din Kabul. Statele Unite au fost, dar nu noi”, a spus el, potrivit L’ECHO.
Josep Borrell va pleda la consiliul de miniștri pentru crearea unei forțe de reacție rapidă de 5.000 de oameni (forță de primă intervenție”).
Această propunere nu este nouă, ea face parte dintr-un cadru mai larg, “busola strategică”, un proces lansat în 2020 sub impulsul Germaniei și Franței pentru a defini marile orientări de securitate și de apărare ale UE.
Această strategie este împărțită în patru domenii: gestionarea crizei, reziliența, capacitățile și parteneriatele.
”O nevoie reală de o asemenea forță”
Având în vedere ce s-a întâmplat în Afganistan, există o nevoie reală de o asemenea forță”, spune un diplomat european.
“Această ‘forță de primă intervenție’ va fi compusă din trupe provenind din mai multe state europene care se antrenează împreună și capabile să fie trimise rapid pe teren în funcție de nevoi”, precizează el.
“Securizarea aeroportului din Kabul a necesitat mobilizarea a 6.000 de soldați americani. Operațiunea franceză Barkhane din Sahel are 5.000 de oameni. Este un număr care poate face diferența în mai multe situații”, continuă diplomatul.
Miniștri apărării nu vor lua nicio decizie în Slovenia, această întâlnire fiind informală. “Trebuie să avem răbdare”, precizează diplomatul. “Miniștrii vor vorbi despre asta din nou în noiembrie, apoi documentul va fi prezentat liderilor europeni la un summit, în martie.
Aprobarea finală a “busolei strategice” ar trebui să aibă loc în martie 2022, în timpul președinției franceze a UE, cu câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidențiale.
Brexitul facilitează dezbaterile
Această forță de reacție rapidă a fost multă vreme blocată de Regatul Unit, puțin doritor să lase să se dezvolte o armată europeană sub orice formă.
Brexit ar trebui să faciliteze dezbaterile. Comisia Europeană intenționează să profite de această nouă configurație pentru a crea o asemenea forță. Dar obstacole mai persistă, precum lipsa unei culturi comune de apărare între cei 27.
Unele state, ca țările baltice, se tem să se îndepărteze de NATO și de puternicul lor aliat, Statele Unite.
Franța este gata să meargă înainte împreună cu un grup de state “voluntariste”, în vreme ce o cooperare minimală se organizează între celelalte țări europene.
Această forță de reacție rapidă nu trebuie confundată cu Eurocorps, un dispozitiv capabil să mobilizeze 60.000 de soldați, creat în 1992 la inițiativa președintelui francez François Mitterrand și a cancelarului german Helmuth Kohl.
Dispozitivul are un efectiv de bază de circa 1.000 de militari din 5 țări europene.
