Prin reunirea responsabilităţilor existente şi a cunoştinţelor de specialitate disponibile, acest nou post ar îmbunătăţi coerenţa, eficienţa, transparenţa şi răspunderea democratică a procesului de elaborare a politicilor economice pentru UE şi zona euro, cu respectarea deplină a competenţelor naţionale. Ajungerea la o înţelegere comună privind rolul ministrului până la jumătatea anului 2019 ar permite înfiinţarea acestui post odată cu formarea următoarei Comisii. În momentul respectiv, Eurogrupul ar putea decide, de asemenea, să aleagă respectivul ministru în funcţia de preşedinte pentru două mandate consecutive, în vederea alinierii mandatelor, apreciază CE.
Miercuri, Comisia Europeană a prezentat o foaie de parcurs şi mai multe măsuri concrete, onorând astfel angajamentul asumat de preşedintele Jean-Claude Juncker în discursul său privind starea Uniunii din 2017 şi în Raportul celor cinci preşedinţi din 2015, de a aprofunda uniunea economică şi monetară a Europei.
Pornind de la viziunea prezentată în Raportul celor cinci preşedinţi din luna iunie 2015 şi în documentele de reflecţie privind aprofundarea uniunii economice şi monetare, respectiv viitorul finanţelor UE, din primăvara anului 2017, Comisia Europeană trasează o Foaie de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice şi monetare, care cuprinde şi măsurile concrete ce urmează să fie luate în următoarele 18 luni.
În cadrul pachetului, sunt prezentate şi o serie de iniţiative importante. Obiectivul global este acela de a spori unitatea, eficienţa şi răspunderea democratică a uniunii economice şi monetare a Europei până în 2025.
Preşedintele Juncker a declarat: "După ani de criză, a sosit momentul să luăm viitorul Europei în mâinile noastre. Creşterea economică viguroasă din acest moment ne încurajează să mergem înainte pentru a garanta că uniunea noastră economică şi monetară este mai unită, mai eficientă şi mai democratică şi că funcţionează în folosul tuturor cetăţenilor noştri. Trebuie să batem fierul cât e cald".
Aprofundarea uniunii economice şi monetare (UEM) reprezintă un mijloc pentru atingerea unui scop: mai multe locuri de muncă, creştere, investiţii, echitate socială şi stabilitate macroeconomică. Moneda unică le oferă cetăţenilor europeni protecţie şi oportunităţi, iar o zonă euro solidă şi stabilă este esenţială atât pentru UE în ansamblu, cât şi pentru membrii săi. În ultimii ani s-au întreprins importante reforme instituţionale pentru a consolida uniunea economică şi monetară a Europei, însă arhitectura acesteia rămâne incompletă. Foaia de parcurs de astăzi reflectă provocările rămase şi trasează o cale de urmat, se arată în comunicatul CE.
Criza economică şi financiară care a lovit Europa nu a început în zona euro, dar a scos la iveală unele dintre deficienţele instituţionale ale acesteia. După aproape zece ani, mulţumită eforturilor hotărâte depuse la toate nivelurile, Europa cunoaşte o puternică redresare, toate statele membre înregistrând creştere economică. Şomajul se situează la cel mai scăzut nivel înregistrat din 2008 până în prezent. Percepţia generală asupra economiei este cea mai favorabilă din anul 2000 şi până acum. De asemenea, de la introducerea bancnotelor şi monedelor euro, atitudinea europenilor faţă de moneda unică nu a fost nicicând aşa de favorabilă ca acum.
Acest lucru, consideră CE, ne oferă un bun prilej pentru a aprofunda uniunea economică şi monetară a Europei. Aşa cum s-a convenit în Agenda liderilor, ar trebui să profităm de următoarele 18 luni pentru a lua măsurile necesare.
În plus faţă de foaia de parcurs, pachetul propus miercuri cuprinde patru iniţiative majore. Prima vizează înfiinţarea unui Fond Monetar European (FME), având la bază cadrul juridic al Uniunii şi structura deja consacrată a Mecanismului European de Stabilitate (MES). În ultimii ani, MES a jucat un rol decisiv în garantarea stabilităţii zonei euro, ajutând statele membre să îşi recapete sau să îşi menţină accesul pe pieţele obligaţiunilor suverane. FME ar urma să se bazeze pe arhitectura actuală a MES, menţinând, în esenţă, structurile financiare şi instituţionale actuale ale MES, inclusiv în ceea ce priveşte rolul jucat de parlamentele naţionale. Astfel, acesta ar continua să sprijine statele membre din zona euro care se confruntă cu dificultăţi financiare. În plus, FME ar oferi un mecanism comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluţie şi ar acţiona în calitate de creditor de ultimă instanţă pentru a facilita rezoluţia ordonată a băncilor aflate în curs de a intra în dificultate. Sunt prevăzute, de asemenea, măsuri care să permită luarea mai rapidă a deciziilor în situaţii de urgenţă şi o implicare mai directă în gestionarea programelor de asistenţă financiară. În timp, FME ar putea să dezvolte, de asemenea, noi instrumente financiare, de exemplu pentru a sprijini o eventuală funcţie de stabilizare. Parlamentul European şi Consiliul sunt invitate să adopte această propunere până la mijlocul anului 2019.
O propunere de integrare a dispoziţiilor de fond ale Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul juridic al Uniunii, ţinând cont de marja de flexibilitate adecvată prevăzută de Pactul de stabilitate şi de creştere şi definită de Comisie începând din ianuarie 2015. În 2012, un număr de 25 de state membre semnatare s-au angajat din punct de vedere juridic să integreze fondul tratatului menţionat în dreptul UE la cinci ani după intrarea în vigoare a acestuia, şi anume la 1 ianuarie 2018. Parlamentul European a lansat, la rândul său, un apel în acest sens. Propunerea încorporează în dreptul Uniunii elementele principale ale tratatului pentru a promova asigurarea unor cadre fiscal-bugetare solide la nivel naţional şi este pe deplin conformă cu normele în vigoare definite în legislaţia primară şi secundară. Parlamentul European şi Consiliul sunt invitate să adopte această propunere până la mijlocul anului 2019.
O comunicare privind noi instrumente bugetare pentru o zonă euro stabilă în cadrul Uniunii, care schiţează o viziune asupra modului în care anumite funcţii bugetare esenţiale pentru zona euro şi UE în ansamblu pot fi dezvoltate în cadrul finanţelor publice ale UE de astăzi şi de mâine, apreciază CE.
Comunicarea analizează patru funcţii posibile: a) sprijin acordat statelor membre pentru reforme structurale printr-un instrument de realizare a reformelor şi prin asistenţă tehnică la cererea acestora; b) un mecanism de convergenţă specific pentru statele membre care se pregătesc să adere la zona euro; c) un mecanism de sprijin pentru uniunea bancară, prin intermediul FME/MES, care urmează să fie convenit până la jumătatea anului 2018 şi să devină operaţional până în 2019 şi d) o funcţie de stabilizare menită să menţină nivelul investiţiilor în eventualitatea înregistrării unor şocuri asimetrice majore.
Comisia va prezenta iniţiativele necesare în luna mai 2018, în contextul propunerilor sale privind cadrul financiar multianual de după 2020. Parlamentul European şi Consiliul vor fi apoi invitate să adopte aceste propuneri până la mijlocul anului 2019. Pentru perioada 2018-2020, Comisia propune, de asemenea, consolidarea Programului de sprijin pentru reforme structurale, prin dublarea fondurilor disponibile pentru activităţi de asistenţă tehnică, acestea urmând să atingă astfel nivelul de 300 de milioane de euro până în 2020.
De asemenea, CE propune testarea noului instrument de realizare a reformelor într-o fază-pilot. În acest sens, sunt propuse modificări punctuale ale Regulamentului privind dispoziţiile comune care reglementează fondurile structurale şi de investiţii europene (ESI), în vederea extinderii posibilităţilor de a utiliza o parte din rezerva de performanţă a acestora în sprijinul reformelor convenite. Parlamentul European şi Consiliul sunt invitate să adopte cele două propuneri legislative menţionate în 2018.
AGERPRES
