inca zece state este major, modificand indicatorii economici si sociali ai Uniunii formate din 15 state.Populatia Uniunii extinse creste la 454 de milioane de locuitori, depasind-o cu mult pe cea a SUA, care este de 292 de milioane de locuitori. In mai multe domenii se constata diferente considerabile intre noile state, mai ales in cazul tarilor est-europene si mai vechii membri.Totusi, raportat la Romania, diferentele dintre tarile admise in primul val si UE sunt incomparabil mai mici. Se constata apropierea dintre Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia si Slovenia, tari cu care obisnuim sa ne comparam, de economia occidentala. De exemplu, in domeniul exporturilor structura lor nu se va modifica dupa aderare. Principalele grupe de produse, autoturismele, medicamentele si echipamentele de telecomunicatii, raman la aceleasi ponderi ca in urma cu un an. Aceasta, deoarece in cea mai mare parte industriile economiilor aflate in tranzitie s-au adaptat rapid cerintelor pietei mondiale. Exportul de autoturisme reprezinta 15% din totalul exporturilor pentru Slovacia, in timp ce in Slovenia si Cehia acopera 8% din valoarea totala a sumelor incasate din comertul exterior. Cele mai mari incasari din exporturi pentru Ungaria sunt reprezentate de echipamentele de telecomunicatii – 11%, motoare de diverse tipuri – 9% si computere 5%. Structura exporturilor romanesti demonstreaza o ramanere in urma care pune sub semnul intrebarii capacitatea tarii noastre de a se alinia cerintelor europene. Punctul forte al exporturilor noastre il reprezinta inca industria usoara, textilele si incaltamintea reprezentand peste 30% din valoarea totala. Aceasta etapa a fost depasita de mult de tarile candidate, care au beneficiat de investitii straine masive. Din punctul de vedere al structurii cheltuielilor medii ale unei gospodarii se remarca cota mult mai mare destinata alimentelor si bauturilor. Fata de media actuala de 12,8%, cat aloca o gospodarie din UE pentru alimente si bauturi, media in cele zece state care se vor alatura UE este in jur de 19%. In schimb, costurile pentru intretinere, transport si activitati recreative sau culturale sunt destul de apropiate.Discrepantele cele mai mari apar in domeniul agricol, tarile candidate fiind evident defavorizate in raport cu membri cu state vechi in UE. De altfel, dosarele agricole au fost cele mai dificile puncte pentru negociere, productivitatea din statele foste comuniste fiind mult scazuta fata de tarile Uniunii. In regiunea central si est-europeana se remarca existenta unor mari intreprinderi, urmase ale unor intreprinderi socialiste sau cooperatiste si mici ferme care nu lucreaza suprafete mai mari de zece hectare. Micile exploatatii, care au ajuns sa predomine, practica asa numita agricultura de subzistenta, incapabila sa ajute la o crestere a productiilor totale. Denumirea de ferma agricola este diferita in tarile central si est-europene, fata de ceea ce se intelege in Occident. In Ungaria, de exemplu, o ferma poate avea minimum 0,2 ha, in Romania si Bulgaria 0,5 ha, iar in Polonia un hectar de teren arabil. Din acest punct de vedere, cel mai prost sta Bulgaria, unde suprafata medie cultivata aferenta unei ferme este sub doua hectare. Fata de cifrele oficiale, ponderea populatiei ocupata in agricultura este mai mare. Este dificil de facut diferenta intre fermierii de week-end, asociatiile familiale si firmele private sau a celor care poseda mici suprafete si practica exclusiv agricultura de subzistenta. Statisticile arata ca in Romania sunt 3,3 angajati in agricultura, care lucreaza in patru milioane de ferme private, la fel ca in Polonia, unde sunt doua milioane de angajati in 2,2 milioane de ferme. Aceasta inseamna ca fiecare are cel mult un angajat, ceea ce nu poate sa corespunda realitatii. Determinarea numarului de ferme este important pentru stabilirea politicilor agricole de care vor beneficia noile state care vor fi primite in Uniune. Aceasta structura duala care se intalneste in agricultura statelor cu economiile in tranzitie va necesita tot politici duale din partea UE. Problema acordarii de subventii va fi dificila, necesitand un sistem complicat de plati, care va diferentia in continuare statele dezvoltate de cele mai sarace. Ajutoarele pe care le vor primi fermierii romani se vor acorda intr-un numar mai mic si nu vor ajuta substantial la dezvoltarea zonei rurale.