Falimentul Greciei a fost pe buzele tuturor în ultima perioadă, dar unii economişti consideră că acesta este doar vârful aisbergului.
În ultimul său comentariu, Art Cashin, director în cadrul UBS, susţine că îngrijorările mai mari vin din incertitudinea pieţelor CDS (credit default swap – un contract care asigură că vânzătorul CDS-urilor va compensa cumpărătorul în eventualitatea unei incapacităţi de plată). Nimeni nu ştie cât de mare este această piaţă, cine sunt părţile implicate şi, cel mai rău, dacă aceste contracte CDS pot genera o reacţie în lanţ.
Până acum, discuţiile publice au fost centrate pe potenţiala contagiune a băncilor de vreme ce datoria suverană a Greciei este deţinută de comunitatea bancară europeană. Brokerii, totuşi, se tem că adevăratul risc este în zona CDS-urilor. Acestea sunt poliţe de asigurare, atribuite individual, care spun în mare că – dacă Grecia falimentează, vor plăti ceea ce ar trebui aceasta să plătească.
CDS-urile au crescut exponenţial în ultimii zece ani. De vreme ce sunt atribuite individual, nu există date clare în privinţa numărului de astfel de contracte aflate în vigoare. Necunoscuţi sunt şi posesorii lor.
„Cele două părţi implicate în contract se cunosc, evident, dar nu există documente publice care să permită unor regulatori sau unei terţe părţi să afle cine este implicat“, spune Art Cashin.
Nimeni nu ştie expunerea CDS-urilor pe datoria Greciei, dar se presupune că este mare. „Amintiţi-vă că, acum câteva luni, negociatorii pe datoria Greciei s-au lovit de problema CDS-urilor. Dacă deţinătorii s-au înţeles să primească 50 de cenţi la dolar, ar putea acest lucru să le declanşeze CDS-urile pe acea garanţie (plătindu-i cei 50 de cenţi cuveniţi şi transformându-i într-o singură unitate)“, explică Art Cashin.
La acea vreme, mulţi au afirmat că dacă deţinătorii garanţiilor „acceptă“ oferta de 50 de cenţi la dolar, asta ar fi un act de voluntariat şi nu ar declanşa plata CDS-urilor. Acest aspect a determinat multă lume să solicite un răspuns la această îngrijorare din partea International Swaps and Derivatives Association (ISDA), grupul care guvernează contractele CDS. „Dacă «accepţi» o ofertă cu pistolul la cap, se consideră un act voluntar?“, se întreabă Art Cashin.
Dar, brokerii se tem că un rezultat mai îngrijorător ar putea apărea dacă aceste contracte CDS nu se declanşează. „La ce este bună asigurarea dacă nu plăteşte despăgubirile. Asta ar putea conduce la presupunerea că toate asigurările CDS au fost în zadar. Drept urmare, datoriile se vor stratifica în toată lumea. Astfel, cei care au un scor mare la credite (solvabilii n.red.) ar putea obţine orice sume de bani vor, iar cei cu un scor mai puţin bun vor fi daţi afară, deoarece nu pot fi asiguraţi. În această situaţie, în viitor, «şemecherii» vor putea să aibă tot ce vor şi toţi ceilalţi nimic. Bun venit în Evul Mediu“, concluzionează directorul UBS.
SURSA: Business Insider