Asociația Energia Inteligentă, condusă de prof. Dumitru Chisăliță, a organizat dezbaterea „Valorificarea Uleiului alimentar uzat - situația actuală și potențialul de colectare în România”. Subiectul principal a fost uleiul alimentar uzat și modalitățile prin care el poate fi utilizat atât pentru a nu mai contamina apele cât și pentru a genera energie.
„Uleiul alimentar care a trecut printr-un proces termic dezvoltă anumiți compuși care aderă foarte ușor la spațiile de scurgere și determină formarea anumitor depuneri, care, în timp, se vor înfunda, ducând la probleme importante în decolmatarea acestor instalații. Uleiul ajunge apoi în canalizare, dar şi în apele de suprafață sau din straturile acvifere subterane, fiind un puternic poluator. Ținând cont de aceste elemente, este momentul ca în România să luăm atitudine şi să spunem un categoric „stop” aruncării uleiului alimentar uzat în aceste zone de canalizare, oprind acest poluator să ajungă în apele de suprafață sau în cele subterane”, a spus Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Uleiul care nu este colectat pur și simplu poluează
La dezbatere au mai fost prezenți și Sorin Elisei, lider al practicilor de energie și sustenabilitate Deloitte România și Mădălin Apostol, manager proiecte speciale, Public Affairs OMV Petrom. Cei trei au discutat despre beneficiile pe care colectarea corespunzătoare a uleiului alimentar uzat ar putea îmbunătății atât mediul înconjurător cât și perspectivele de sustenabilitate energetică.
„Gândiţi-vă că uleiul, odată ajuns în apele de suprafaţă sau subterane, creează probleme importante pentru plante, mamifere şi păsări. Blana anumitor mamifere sau penele păsărilor se pot îmbiba cu ulei, ajungându-se chiar şi la moartea acestor vietăţi. Şi vieţuitoarele din apă au probleme grave în momentul în care uleiul, odată prezent în mediul acvatic, determină reducerea cantităţii de oxigen. Toate aceste probleme pot fi stopate printr-o inteligentă şi bună gospodărire, de către fiecare dintre noi, a uleiului care rezultă după ce a fost folosit în bucătărie. Această bună gospodărire presupune evitarea aruncării uleiului în chiuvetă sau toaletă şi colectarea lui”, explică Dumitru Chisăliță.
Una dintre concluziile dezbaterii a fost nevoia urgentă a României de a crea o strategie cu privire la valorificarea acestei materii prime. Această strategie, conform speakerilor, ar avea nevoie de o informare corectă a populației și de un sistem logistic național de colectare a uleiului alimentar uzat.
Energie generată de uleiul uzat
La nivel european există diverse directive care vorbesc despre folosirea biocombustibililor. Ei pot fi folosiți, și sunt folosiți, atât în industria auto cât și în cea aeriană. Biocombustibilul presupune folosirea anumitor suprafețe agricole pentru culturi de plante care pot fi ulterior transformate în biodiesel.
„Partea de utilizare a biocarburanţilor şi a materiilor prime pentru biocarburanţi nu este o chestiune nouă pentru România. Utilizăm în acest moment biocarburanţi de primă generaţie, și, credem noi, consumatorul este deja obișnuit cu chestiunea aceasta cu biocarburanții, pentru că există o comunicare permanentă de ani de zile la pompă în ceea ce privește conținutul de biocarburant. Partea cu uleiul uzat, însă, nu a fost valorificată în România în ceea ce privește, în primul rând, partea de colectare și după aceea integrarea uleiului uzat alimentar într-un proces de fabricație. La nivel european sunt deja inițiative foarte avansate și cred că un exemplu de mare actualitate este utilizarea de biocarburant avansat – iar materia primă din uleiul alimentar uzat poate contribui la acest biocarburant avansat – în domeniul aviației”, explică Mădălin Apostol, Public Affairs OMV Petrom.