Ludovic Orban este în tensiune maximă după ce judecătorii CCR au stabilit ce pași vor face pe marginea cererii Guvernului de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Legislativ pe tema depunerii unei moțiuni de cenzură în sesiune extraordinară. Cei de la CCR vor lua o decizie pe 14 septembrie.
Intervenția CCR are loc după ce sedinţa Parlamentului în care trebuia dezbătută şi votată moţiunea de cenzură nu a avut loc din lipsa cvorumului. Atunci, PSD a luat hotărârea să nu se mai dezbată moţiunea de cenzură în Parlament înainte de decizia CCR. Guvernul și Parlamentul au trimis punctele de vedere la CCR până pe 1 septembrie.
Premierul Ludovic Orban a cerut CCR să constate dacă există o situaţie conflictuală între Guvern, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, „generată de depunerea unei moţiuni de cenzură în perioada dintre cele două sesiuni parlamentare ordinare, cu consecinţa convocării unei sesiuni extraordinare exclusiv numai pentru prezentarea moţiunii fără dezbaterea şi votarea acesteia”, în sesizarea depusă, vineri, la CCR.
Potrivit textului, situaţia conflictuală este derivată „din încălcarea dispoziţiilor art.113 alin.(4) coroborat cu art. 66 alin.(1) din Constituţie”.
„Conflictul juridic de natură constituţională există între Guvernul României şi Parlament şi derivă direct din Constituţie (art.113 alin.(4) coroborat cu art.66 alin.(1)), în sensul în care blocarea procedurii moţiunii de cenzură la etapa prezentării acesteia fără parcurgerea celorlalte etape procedurale în aceeaşi sesiune parlamentară menţine Guvernul României, parte a puterii executive, într-o situaţie incertă fapt declarat contrar Constituţiei, prin decizii anterioare ale Curţii Constituţionale (Decizia nr.1525/2010), deoarece afectează principiul stabilităţii activităţii Guvernului, dedus din dispoziţiile art.102 alin.(1) şi art.113 din Constituţia României”, se spune în sesizare.
„Existenţa conflictului juridic de natură constituţională este generată de depunerea moţiunii de cenzură în perioada dintre sesiunile ordinare ale Parlamentului, cât şi de convocarea unei sesiuni extraordinare având ca obiect numai prezentarea moţiunii de cenzură, fiind încălcate dispoziţiile art.113 alin.(4) şi ale art.147 alin.(4), în sensul în care procedura dezbaterii moţiunii de cenzură odată declanşată, aceasta nu poate fi oprită după prezentarea moţiunii în şedinţa comună a celor două camere, prin încheierea sesiunii extraordinare Decizia CCR nr. 1525/2010)”, se mai menționează.
Argumentele lui Orban
Totodată, Guvernul este de părere că moţiunea de cenzură „nu poate fi dezbătută şi votată în altă sesiune ordinară sau extraordinară decât cu încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin.(4) din Constituţia României, deoarece Guvernul ar fi supus unei duble sancţiuni în temeiul aceluiaşi act politic epuizat (moţiunea de cenzură înregistrată în data de 17 august 2020) prin nediscutarea şi votarea acestuia în cadrul sesiunii parlamentare în care a fost depus”.
De asemenea, conform sesizării, cele două Camere ale Parlamentului trebuiau să fie convocate în sesiune extraordinară comună „la momentul iniţierii moţiunii de cenzură”. Un alt argument adus în favoarea existenţei unui conflict constituţional este cel privind „încălcarea principiului stabilităţii activităţii Guvernului”.
În final, Orban cere CCR să constate „existenţa unui conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament generat de încălcarea dispoziţiilor art.113 alin.(4) coroborat cu dispoziţiile art.66 alin.(1) din Constituţie, urmare a depunerii moţiunii de cenzură în perioada dintre încheierea primei sesiuni ordinare şi începutul celei de a doua sesiuni ordinare a Camerei Deputaţilor şi Senatului”. În plus, se solicită să se constate că moţiunea de cenzură „nu putea fi dezbătută şi votată în altă sesiune ordinară sau extraordinară decât cea convocată la data de 17 august 2020 prin Decizia Preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului nr.3/2020, doar cu încălcarea dispoziţiilor art.113 alin.(4) din Constituţia României, deoarece Guvernul ar fi supus unei duble sancţiuni politice în temeiul aceleiaşi moţiuni de cenzură, fapt care încalcă principiul stabilităţii activităţii Guvernului”.
„Vă rugăm să constataţi că dezbaterea moţiunii nr. 2 MC/2020 este caducă, deoarece fracturarea procedurii în etapa de prezentare şi ulterior în etapa de dezbatere şi vot se răsfrânge asupra întregii proceduri şi atrage lipsirea de efecte a moţiunii iniţiate la data de 17 august 2020 de un număr de 205 deputaţi şi senatori”, se mai arată în sesizare.
