Data de 16 octombrie ar putea să fie o zi care va schimba multe în domeniul pensiilor private și, în genral, în zona supravegherii piețelor financiare.

Aceasta este data la care judecătorii Curții de Apel au stabilit pronunțarea în dosarul în care Raluca Țintoiu, fostă șefă NN pensii, reprezentantă de Cosmin Vasile, managing partner al ZRP, a contestat amenda primită de la Autoritatea d Supravegher Finaciară (ASF), care este reprezentată în proces de avocata Raluca Niculescu-Gorpin.

Sancțiunea primită de Țintoiu a fost cea mai mare din istoria piețelor financiare din România. În afară de amenda de 100.000 de lei, Țintoiu a mai fost sancționată cu ridicarea dreptului de mai conduce un administrator de pensii private, fapt care a exclus-o de la conducera NN, cel mai mare oprator din domeniu, cu aproape 2 milioane de clienți.

Singura vină de care a fost acuzată Țintoiu a fost aceea că NN a trimis clienților o scrisoarea în care avertia asupra posibilității ca statul să treacă la naționalizarea pensiilor private. Astăzi, statul nu doar că a tăiat deja contribuțșia la pilonul II, dar se află și în discuții foarte avansate pentru a reduce la 0 această contribuție, fapt care ar echivala cu o naționalizare.

 

Mai jos că prezentăm un istoric al cazului cu date obținute inclusiv de la surse car au vorbit exclusiv pentru Capital

 

Raluca Țintoiu, fostul director al NN Pensii, cel mai mare administrator de pensii private din România, a acţionat în judecată ASF pentru că, în urmă cu un an, i-ar fi fost aplicată incorect cea mai dură sancţiune din istoria pieţelor financiare din România.

Motivul sancţiunii a fost faptul că NN a transmis clienţilor un mesaj prin care avertiza asupra posibilităţii ca statul să naţionalizeze sistemul de pensii private. Atunci, Țintoiu a fost amendată cu 100.000 de lei şi i s-a retras dreptul de a mai ocupa o poziţie de conducere în sistemul de pensii private din România.  

 

Avocaţii Ralucăi Țintoiu au susţinut că sancţiunea a fost dată fără respectarea procedurilor arătând că, la dosarul cauzei, ASF nu a prezentat acte care să arate clar că înainte de sancţiune a existat un control la NN sau că sancţiunea a fost votată şi aprobată, cu cvorum, în cadrul Consiliului ASF.

„Din actele depuse la dosar nu rezultă că acel Consiliu ar fi votat sancţiunea, ci alte persoane, respectiv prim-vicepreşedintele ASF, vicepreşedintele ASF şi alţii“, a spus Cosmin Vasile, managing partner al Zamfirescu Racoti&Partners(ZRP), casa de avocatură care o reprezintă pe Raluca Țintoiu.

Mai concret, la dosar, avocatul ASF a  adus doar o notă de însţiinţare privind convocarea Consiliului (fără valoare cu privire la decizia în sine) şi un extras din procesul verbal al şedinţei care a fost semnat doar de doi dintre membrii Consiliului şi de alte două persoane, directori în ASF.

Potrivit legilor şi regulamentelor cărora se supune ASF, o decizie de sancţionare nu poate fi luată decât cu votul a cel puţin 60% dintre membrii Consiliului prezenţi la şedinţă şi doar în condiţiile în care la şedinţă a existat cvorum, adică au fost prezenţi cel puţin 5 din cei 9 membrii. Din actele care sunt în acest moment la dosar nu reiese decât că au fost convocaţi şi au semnat de prezenţă 5 membri, însă au votat doar doi.

Informații exclusive din culise

Una dintre persoanele care au participat la şedinţa unde s-a luat decizia de sancţionare a dezvăluit, pentru Capital, o serie de amănunte care susţin mai degrabă poziţia Ralucăi Țintoiu decât pe cea a avocaţilor ASF. Aici însă trebuie menţionat , încă o dată, că Autoritatea de Supraveghere Financiară ne-a transmis că toate procedurile au respectat legea şi că există documentele doveditoare.

„Dorim să precizăm că actul administrativ contestat în instanţă a fost emis de ASF cu respectarea dispoziţiilor legale. Autoritatea urmează să depună în cauză documentele solicitate de către instanţa de judecată. Fiind un proces pe rol, nu dorim să facem alte comentarii“, a precizat ASF, pentru Capital.

 

Sursa Capital susţine că decizia de sancţionare a fost una eminamente politică, dar şi nelegală procedural. În primul rând, dezvăluie aceasta, şedinţa-fulger în care s-a luat decizia ar fi fost convocată nelegal, de către prim-vicepreşedintele de atunci, deşi preşedintele nu lipsea.

„Această şedinţă nu a respectat Regulamentul Consiliului şi nici procedura de şedinţă: nu a fost convocată de preşedinte, iar ordinea de zi şi materialele nu au fost difuzate înainte. Prim vice-preşedintele poate convoca şedinţa Consiliului numai în lipsa Preşedintelui. Preşedintele nu lipsea. Mai mult, pentru cvorum, doi membrii au fost prin telefon, ceea ce nu este permis de lege, nu este în procedură şi nu s-a mai făcut“, spune sursa citată.

 

Potrivit acesteia, deşi preşedintele de atunci, Mişu Negriţoiu, a participat la şedinţă, el nu a semnat hotărârea de sancţionare, ceea ce ar putea conduce la concluzia că actul este neprocedural. 

Sursa noastră dă detalii şi în ceea ce priveşte „pregătirile“ pentru şedinţă. El susţine că, înainte cu doar două zile (miercuri), Consiliul s-a reunit în şedinţa ordinară, a discutat chestiunea NN şi „a expediat-o ca nefiind gravă“.

În aceiaşi zi, miercuri, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, declara că va cere revocarea de la conducerea ASF a lui Mişu Negriţoiu tocmai pentru că a furnizat NN informaţii false în ceea ce priveşte o posibilă naţionalizare a sistemului de pensii.

Vineri, după două zile, a fost convocată o nouă şedinţă, cea în care s-a decis aplicarea sancţiunii. La această şedinţă nu a mai participat vreunul dintre membrii neexecutivi. Ulterior, Mişu Negriţoiu a fost revocat de la conducerea ASF. 

Cronologia evenimentelor

 

-La finalul lunii martie 2017, Radu Crăciun, director general BCR Pensii, a transmis, printr-un articol postat pe blogul său, un un semnal de alarmă în privinţa ideii de naţionalizare a pensiilor private (Pilonul II), arătând că o asemenea decizie ar avea efecte ireparabile pe termen lung pentru români.

– Pe 11 aprilie, fondul de pensii NN şi-a anunţat clienţii cărora le administrează pensia privată obligatorie că au existat discuţii în spaţiul public privind o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private şi le recomandă să se informeze despre contextul pieţei.

– Pe 12 aprilie, ministrul Finan­ţelor de atunci a reiterat că nu există niciun temei şi nicio raţiune politică, financiară, economică sau bugetară care să conducă la decizia de naţionalizare a Pilonului II de pensii, administrat privat. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a anunţat că va declanşa procedurile parlamentare pentru demiterea întregii conduceri a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), acuzându-l pe şeful ASF, Mişu Negriţoiu, că el este cel care a furnizat companiei NN Pensii anumite informaţii care au generat scandalul naţionalizării pensiilor private.

– Pe 14 aprilie se ia decizia sancţionării NN Pensii şi a Ralucăi Țintoiu. 

– Ulterior, contribuţia la Pilonul II de pensii a fost redusă de la 5,1% la 3,75%. Mai târziu, oficiali guvernamentali au arătat că se lucrează la o lege care va transforma Pilonul II în pilon opţional.