Rafuiala dintre CD si formatul digital se apropie de sfarsit. Aparut in 1999, playerul digital a scos muzica la plimbare pe toate strazile lumii, fiind gadgetul preferat al tuturor tinerilor. Trecerea totala la acest format este asteptata in cinci, sase ani, desi vanzarile nu sunt inca impresionante. Un pustan sta tolanit pe un scaun si da din cap in timp ce batranii din autobuz se uita cu dezaprobare: “Bine ca are casti in urechi”, spun cativa. Sunt
Rafuiala dintre CD si formatul digital se apropie de sfarsit. Aparut in 1999, playerul digital a scos muzica la plimbare pe toate strazile lumii, fiind gadgetul preferat al tuturor tinerilor. Trecerea totala la acest format este asteptata in cinci, sase ani, desi vanzarile nu sunt inca impresionante.
Un pustan sta tolanit pe un scaun si da din cap in timp ce batranii din autobuz se uita cu dezaprobare: “Bine ca are casti in urechi”, spun cativa. Sunt convinsa ca ati asistat la asemenea scene de prea multe ori. Acele casti, legate la o cutiuta ce reda muzica la fel de clar precum un CD, au ajuns sa faca parte din peisajul de fiecare zi al vietii.
Dar v-ati intrebat cum functioneaza aceasta cutiuta, MP3 playerul? Luate separat, nici una dintre partile componente nu este revolutionara, dar ele ne permit sa avem muzica – si de multe ori radio si reportofon – oriunde ne-am afla. Pentru a realiza acest lucru, playerul trebuie sa extraga melodia din memorie, sa decompreseze formatul MP3, sa treaca octetii printr-un convertor digital – analog, iar apoi sa amplifice semnalul analog astfel incat sa putem auzi.
Desi formatul MP3 – pe lung MPEG audio layer III, o forma de compresie audio inclusa in formatul video Moving Picture Experts Group (MPEG) – a castigat cei mai multi adepti, exista mult mai multe alte formate ce pot fi redate de MP3 playere. Printre acestea se afla WMA (Windows Media Audio), WAV (Waveform Audio), MIDI (Music Instrument Digital Interface), AAC (Advanced Audio Coding), Ogg Vorbis (un format ne-patentat), ASF (Advanced Streaming Format), VQF (Vector Quantization Format) sau ADPCM (Adaptive Differential Pulse Code Modulation).
De la aparitia sa, in 1996, formatul MP3 a inceput sa muste din ce in ce mai mult din felia CD-ului, mai ales dupa aparitia Winamp, in 1998, cel mai de succes program de redare al formatului. Cel dintai player digital audio non – mecanic a fost creat de SaeHan Information Systems in 1997. Primul care a avut succes s-a numit Rio PMP300, lansat in septembrie 1998 de compania Diamond Multimedia, care a fost nevoita sa faca fata unui proces din partea Asociatiei Industriei Muzicale din Statele Unite, din cauza copierii ilegale a muzicii.
Se estimeaza ca vanzarile de muzica in format digital vor reprezenta 25 de procente din totalul vanzarilor caselor de discuri majore in aproximativ cinci ani, cresterea pana la 50 de procente facandu-se foarte repede dupa aceea. “Formatul digital influenteaza foarte mult vanzarile de CD-uri,” a spus Ioana Fesnic, director general al casei de discuri Universal Music Romania. “Vinilul a aparut in anii ‘50 si a disparut prin anii ‘90, a trait vreo 40 de ani. CD-ul a aparut in anii ‘90 si este foarte bolnav in acest moment. Sentimentul meu este ca va deveni un apanaj al colectionarului si in nici un caz o modalitate de consum, undeva in anul 2010, 2011. Mutatia catre acest format o sa fie galopanta”.
Cu toate aceste estimari, industria muzicala este inca reticenta la schimbari, impingand de la spate CD-ul, motivul fiind usurinta distribuirii neautorizate a fisierelor. Pe de alta parte, in sprijinul formatului digital vine costul ce trebuie suportat de casele de discuri pentru realizarea unui album. “Cred ca, pana la urma, formatul digital o sa ajute la dezvoltarea industriei, pentru ca artistul o sa castige mai multi bani, iar noi o sa cheltuim mai putini bani, pentru ca formatul digital este mai ieftin decat suportul. In consecinta, nu vom mai directiona banii catre suport, ci catre continut, miezul afacerii”, a spus Fesnic.
Schimbarea de la CD la MP3 nu este doar una de format, dar si de generatii si obisnuinte de consum. Un procentaj de circa 25% din cumparatorii de muzica este reprezentat de segmentul de varsta 45-50 de ani, cei care au bani si investesc mari sume in divertisment. Celalalt segment important de clienti este cel al tinerilor, mari consumatori de muzica in format digital. Potrivit Mihaelei Rentea, director de comunicare si brand al Samsung Romania, utilizatorii de media playere sunt in general tineri incepand cu varsta de 16 ani, aflati mereu in miscare, pasionati de tehnologie si de noile tipuri de continut digital aparute pe piata. Aceste gadgeturi au succes si in randul utilizatorilor de calculatoare, care au nevoie si de o functie secundara a MP3 playerelor, aceea de stocare a datelor, inlocuind discheta sau CD-ul, conform directorului de marketing si comunicare al ProCA, divizia de distributie IT&C a RTC Holding, Dragos Salamac.
“Nu cred ca fiul meu, care are zece ani, o sa mai asculte muzica pe CD”, a spus Fesnic. “Cred ca cei care au acum in jur de 30 de ani sunt ultima generatie care mai asculta muzica pe CD-uri. Cand o sa aiba 60 de ani, ei nu o sa cumpere un anumit gen de muzica, precum cei care au acum aceasta varsta, ci un anume format, in speta CD-ul”.
Situatia nu pare prea roza nici pentru actualele magazine de muzica, locul standurilor de CD-uri mutandu-se in librarii si cafenele, locuri destinate adevaratilor pasionati, nu consumului de masa.
Tonuri inalte pentru vanzari
La inceputul anului 2006, organizatia Consumer Electronics Association estima o crestere impresionanta a vanzarilor de MP3 playere si media playere pe piata globala, generata de aparitia de noi aparate cu posibilitatea de redare a fisierelor video. In 2005, vanzarile de astfel de dispozitive au atins trei miliarde de dolari, in crestere cu 200 de procente in comparatie cu anul precedent.
Cu toate acestea, cresterea scontata nu pare a fi avut loc pana in acest moment, potrivit presedintelui LG Electronics Romania, Han Khyu. Unul dintre motive ar putea fi aparitia telefoanelor mobile cu MP3 player incorporat. “Consumatorii moderni prefera produse dezvoltate pe baza convergentei tehnologiilor, intrucat acestea le ofera un plus de alternative intr-un spatiu mult mai mic, iar terminalele care incorporeaza MP3 playere ofera atat avantajul unui telefon mobil, cat si posibilitatea de a asculta melodiile preferate”, a spus Khyu. Pe de alta parte, pentru a fi un media player competitiv, telefoanele mobile au nevoie de carduri de memorie, cea interna fiind sub nivelul unui MP3 player cu dotari minime (sub 128 MB). Aceste carduri cresc destul de mult pretul unui astfel de telefon, autonomia acumulatorului unui MP3 player fiind, de asemenea, mult mai mare in comparatie cu cea a unui telefon mobil, potrivit directorului de dezvoltare al grupului K Tech – Ultra PRO, Cristian Dragomir.
Romania este considerata o mica mina de aur pentru aceasta piata, o mare categorie de consumatori de aici luand pentru prima data contact cu astfel de dispozitive. Dupa ce au facut cunostinta cu tehnologia media playerelor prin intermediul telefoanelor mobile, un segment mult mai dezvoltat decat cea a MP3 playerelor, specialistii asteapta o explozie a vanzarilor. “Media playerele cunosc o adoptare rapida, in special de catre segmentul tanar de utilizatori, dar estimam ca adoptarea lor va creste intr-un ritm si mai rapid, pe masura ce tehnologiile pe care le incorporeaza vor deveni mai populare si mai accesibile”, a spus Rentea. Pe piata locala de gadgeturi, astfel de gadgeturi nu au acelasi succes ca la nivel european, vanzarile situandu-se undeva la 15 procente din cele inregistrate in Europa, potrivit lui Khyu. Una dintre diferentele majore dintre Romania si Europa occidentala este reprezentata de varsta potentialilor clienti, pentru multi tineri romani, in special studenti si elevi, preturile fiind inca prea ridicate. “Comparativ cu celelalte tari din regiune, piata din Romania este inca in curs de maturizare – proces ce va avea loc rapid, dat fiind entuziasmul utilizatorilor locali pentru noile tehnologii”, a subliniat Rentea.
Cum se intampla in cazul altor electronice, sezoanele de varf pentru vanzari se inregistreaza in perioada sarbatorilor de iarna, media playerele devenind un cadou la moda, dar si in timpul concediilor de vara, consumatorii dorind ceva care sa le tina de urat de-a lungul drumurilor lungi. In astfel de perioade, retailerii inregistreaza cresteri de 200 de procente in comparatie cu restul anului, dupa spusele lui Salamac. Pentru producatori, cresterile pe piata interna sunt mai mari in aceste perioade, cu 15 pana la 25 de procente. Locurile preferate de romani pentru achizitia unor astfel de electronice sunt magazinele specializate, cum ar fi cele de calculatoare (Flamingo, Ultra Pro Computers) sau cele de electronice (Altex, Media Galaxy), pe ultimul loc aflandu-se hipermarketurile, precum Carrefour si Cora. Motivul ce sta la baza acestei alegeri este asistenta specializata oferita in primele doua categorii de magazine, dar si o gama mai larga de produse. “Magazinele mari prezinta avantajul unui flux foarte mare de potentiali cumparatori. Pe de alta parte, magazinele specializate permit prezentarea produselor catre un public selectiv, care are niste asteptari precise de la dispozitivul pe care il achizitioneaza. Sunt doua strategii diferite”, a spus Rentea.
Ce doresc utilizatorii romani?
Cel mai important aspect la cumpararea unui MP3 player este reprezentat de performantele tehnologice ale produsului. Majoritatea clientilor doresc o capacitate cat mai mare de stocare, peste 1 GB, dar si cat mai multe functii aditionale, cum ar fi radio FM, reportofon. Cele mai multe modele de pe piata indeplinesc aceste conditii, diferenta fiind in capacitate. Unele aparate pot avea chiar sase functii, cum ar fi modelul Samsung VP-M2100, care este in acelasi timp camera video, camera, MP3 player, reportofon, camera de calculator (webcam) si unitate de stocare. Aparatele care ofera posibilitatea extinderii memoriei prin carduri de memorie sunt si ele printre preferatele consumatorilor. Memoria interna a unui astfel de dispozitiv are de obicei 128, 256, 512 MB sau 1, 2, 4 GB sau mai mult.
Se observa si o tendinta de achizitionare in functie de aspectul estetic al aparatului. Astfel, cele foarte subtiri, compacte si cu un grad mare de mobilitate sunt primele in vanzari. “Astfel de gadgeturi sunt privite ca fiind mai mult decat simple dispozitive tehnologice, consumatorii asteptand de la ele si un design modern, care sa le confere o anume “personalitate”, a spus Khyu. Desi, in general, sunt preferate culorile clasice, cum ar fi negru si gri, in ultimul timp atentia utilizatorilor s-a indreptat catre modelele cu “haine” mai tipatoare, precum violet, rosu, portocaliu, albastru sau roz, ultima intr-o masura mai mica.
In Romania nu exista o marca preferata, asa cum este iPod-ul in multe regiuni din lume. Potrivit directorului de marketing de la Flamingo, Alexandru Carlan, Creative detine 15% din piata, urmat de Apple, cu 7%, Sony, tot cu 7%, Samsung, cu 6%, si SanDisk, reprezentand 4%. Restul de 61% sunt detinute de alte marci sau asa-zisele “no name” (fara nume). Alegerea unui model “no name” este determinata in primul rand de pret. “Piata romaneasca de MP3 playere este o piata “price sensitive” (sensibila la pret), asa ca tot romanul isi doreste un iPod de 60GB, dar isi cumpara un model “no name” de 1GB, care are un pret mult mai accesibil”, a spus Salamac.
Cele mai noi modele lansate pe piata depasesc statutul de simplu media player. De exemplu, Samsung YM – P1, lansat in aceasta primavara in cadrul Consumer Electronics Show din Las Vegas, permite inregistrarea directa de la televizor prin intermediul unei conexiuni de tip AV-in. Avand o capacitate de 20 GB, playerul ofera si posibilitatea redarii continutului pe ecranul televizorului, la rezolutie VGA. LG vine cu modelul FM30, ce permite citirea formatelor MP3, WMA, ASF, OGG, WAV, MPEG4/JPEG, avand memorie de 1 GB si functie de reportofon. Atlas – Corp va aduce pe piata romaneasca modelul SanDisk seria e200, cu display color de 1,8 inci, ce este capabil sa redea muzica, imagini si videoclipuri. Produsul va fi disponibil in variante de 2, 4 si 6 GB. O alta noutate vine de la APACER, cu modelul sau AU821, cu posibilitati de afisare de fotografii si fisiere video pe un ecran 65k culori.
CD-ul a aparut in anii ‘90 si este foarte bolnav in acest moment. Sentimentul meu este ca va deveni un apanaj al colectionarului si in nici un caz o modalitate de consum, undeva in anul 2010, 2011.
Ioana Fesnic
Sansa e200
Are capacitate de 2,4 sau 6 GB si reda formatele audio MP3 si WMA timp de maximum 20 de ore. Are functie de reportofon si poate reda aproape orice format digital de fotografie, dar si fisiere video, pe un ecran color de 1,8 inci. Pentru memorie aditionala, aveti un slot pentru carduri microSD, iar conectarea la PC se face prin USB 2,0.
Philips GoGear HDD6320
Hard disk-ul de 30 GB poate stoca pana la 15.000 de melodii, in formatele MP3, WMA sau WAV. Reda fotografiile in format JPEG si dispune de Windows Media Player 10 pentru redarea fisierelor video. Bateria Li-ion de 830 mAh se incarca in masura de 70% in doar o ora.
Sansa m200
Disponibil in variante de 4, 2, 1 GB sau 512 MB, playerul suporta Microsoft PlaysForSure Downloads and Subscriptions si este compatibil cu formatele MP3, WMA si Secure WMA. O singura baterie AAA asigura pana la 19 ore de redare, are functie de reportofon si tuner digital FM cu 20 de statii presetabile.
Apple iPod Nano
In variante de 2 si 4 GB, playerul continua seria celor de la Apple. Pentru cei care calatoresc mult, functia World Clock va spune cat este ceasul in diverse locuri din lume, dar va si ajuta sa va treziti dimineata. Puteti apela si la magazinul online iTunes, pentru muzica, dar si pentru carti audio.
Packard Bell AudioKey Premium
Joaca rol si de MP3 player si de memory stick, prin conectare USB. Ecranul LCD schimba sapte culori. Fara baterie cantareste doar 36 de grame. Reda formatele MP3, WMA si DRM (digital rights management).