Ce inseamna sfarsitul pentru BTR? Cu certitudine, decizia care va fi luata la sfarsitul acestei saptamani va viza, in primul rand, aspecte de natura strict bancara. Indiferent care va fi ea, un lucru este sigur: BTR se va lichida. Verdictul apartine unor bancheri din Banca Nationala a Romaniei.
Pentru BTR exista doua solutii. Prima presupune implicarea politica din partea autoritatilor turce. Surse confidentiale ne-au declarat ca la summit-ul NATO care a avut loc recent la Bucuresti, cazul BTR a fost discutat de premierul roman cu omologul sau turc. Conform intelegerilor oficialilor celor doua state, BTR ar trebui sa primeasca 36,5 milioane de dolari. Banii, transferati de statul turc in Romania, ar trebui sa acopere obligatiile de plata ale BTR, mai putin datoria pe care BTR o are catre Bayindir Bank din Turcia (5,7 milioane dolari). BTR are de platit catre creditorii sai 42,2 milioane de dolari. Din aceasta suma, 10,5 milioane dolari sunt depozite constituite de persoane fizice, la care se adauga depuneri de 0,6 milioane dolari, in certificate de depozit. Restul sumelor reprezinta datorii catre persoanele juridice – 11 milioane de dolari catre bugetul statului roman – 9,1 milioane de dolari, credite bancare. Daca aceasta solutie se va materializa, atunci BTR se va lichida in liniste. In aceasta perspectiva, nu este obligatoriu ca BTR sa iasa din piata bancara. Licenta de functionare ramane si poate fi vanduta de actionarul majoritar, Bayindir Holding.
O asemenea ipoteza este insa foarte firava. Daca autoritatile turce ar fi fost hotarate sa vina in ajutorul BTR, ar fi avut suficient timp sa o faca pana acum, dat fiind ca deznodamantul BTR a fost amanat de mai bine de un an de zile. Ce i-ar putea determina, totusi, sa acopere pierderile bancii turce, pana la termenul limita de 15 aprilie a.c.? Teama ca BNR va face demersuri catre forurile bancare externe, prin care sa anunte complicitatea bancilor turcesti din Amsterdam, Viena cu BTR. Ele se pot face vinovate de faptul ca, refuzand sa raspunda cererii auditorului BTR, au tainuit informatia potrivit careia depozitele bancii turce in strainatate au constituit garantii pentru imprumuturi contractate de actionarul majoritar Bayindir. Chiar si in aceste conditii insa, este greu de crezut ca vor veni bani din Turcia pentru acoperirea integrala a obligatiilor de plata ale BTR.
In aceste conditii, mai exista doar o singura varianta: introducerea cererii de faliment. Nicolae Cinteza, seful Departamentului de supraveghere din Banca Nationala a Romaniei, raspunde categoric ca s-a pus punct concesiilor facute BTR. Cu alte cuvinte, deznodamantul anuntat pentru data de 15 aprilie nu va mai suferi o noua amanare.

63% din depuneri sunt garantate

Daca aceasta va fi solutia adoptata, cu siguranta BTR va lasa in urma sa perdanti. Activele bancii turce valoreaza 16,1 milioane dolari. Din aceasta suma, 10,9 milioane dolari reprezinta mijloacele fixe. Participatiile BTR se ridica la aproape patru milioane dolari. Sumele se regasesc in evidentele bancii. La vanzarea efectiva a acestora, preturile s-ar putea sa scada. Aceasta va conduce la diminuarea sumelor care se vor imparti intre creditori.
Din cele 11 milioane dolari depuneri ale persoanelor fizice la BTR, aproape sapte milioane dolari (echivalentul a aproximativ 207 miliarde lei, 63% din depuneri) vor fi platite de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDSB). Fondul dispune de lichiditati pentru efectuarea compensatiilor catre depunatori. FGDSB a incheiat anul trecut cu un sold pozitiv de 1.200 miliarde lei. Diferenta de aproape patru milioane de dolari se va recupera la masa credala, din sumele care vor rezulta dupa valorificarea activelor BTR.
Oficiali ai BNR spun ca valorificarile se vor extinde asupra celorlalte active detinute de Grupul Bayindir in Romania. Ele sunt in curs de identificare in BNR, potrivit afirmatiei directorului general Nicolae Cinteza. Deocamdata, cel mai valoros activ depistat de bancherii din BNR este un teren de un milion de m.p., situat in Stefanesti. O prima evaluare anunta o suma de zece milioane de dolari, posibili de incasat in urma valorificarii.
Cinteza asigura ca se va trece la vanzarea bunurilor Grupului Bayindir in Romania. In octombrie 2000, dupa intrarea in criza de lichiditati a BTR si dupa confirmarea fraudei produse de actionarul majoritar, BNR a cerut sechestru asiguratoriu asupra activelor grupului.
Cazul BTR, delicat din punct de vedere politic, dupa cum declara oficiali ai BNR, ajunge, iata, la punctul final. Bilantul nu este insa incurajator pentru cei care si-au depus economiile in BTR. S-au pierdut si bani, dar mai ales s-a pierdut urma celor care au adus banca in pragul falimentului. Cei doi presedinti ai bancii – Levent Yurukoglu si Fachim Tobur – au fost lasati sa paraseasca Romania. De asemenea, nici presedintele Holdingului Bayindir, Cortuk, in acelasi timp membru in Consiliul de Administratie al BTR, n-a fost luat de nimeni la intrebari pentru frauda produsa la BTR.

15 aprilie – punct terminus pentru BTR

· 15 aprilie 2002 este data la care se va inchide cazul Bancii Turco-Romane (BTR), potrivit declaratiilor oficialilor Bancii Nationale a Romaniei.
· Obligatiile de plata ale BTR totalizeaza 42,3 milioane dolari, din care:
– aproape 11 milioane dolari catre persoane fizice; din aceasta suma, 207 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 7 mil. dolari, intra sub incidenta Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDSB); suma maxima cu care Fondul ii despagubeste pe depunatorii la institutiile de credit in faliment este de 100,4 mil. lei;
– 11 mil. dolari catre persoanele juridice;
– 11,1 milioane dolari catre banci comerciale, din care 5,7 milioane dolari reprezinta surse atrase de la persoane juridice aflate in relatii speciale cu BTR, in speta de la Bayindir Bank, banca infiintata de Bayindir Holding, actionarul BTR;
– alte obligatii – 9,1 milioane dolari, reprezentand restantele la plata taxei pe valoarea adaugata aferente proceselor de compensare a datoriilor bancii cu activele din dotare.
· Activele BTR totalizeaza 16,1 milioane dolari, din care:
– active fixe – 10,9 milioane dolari;
– participatii la societati comerciale – patru milioane de dolari.