Chiar dacă nu au doborât nici indicii bursieri şi nici cursul de schimb, tensiunile din campania electorală şi rezultatul pe muchie de cuţit al alegerilor le-au impus prudenţă businessmenilor.
Pe 30 noiembrie 2004, Traian Băsescu, pe atunci candidat intrat cu şansa a doua în turul secund al alegerilor prezidenţiale, a anunţat că se gândeşte să ceară anularea primului tur de scrutin, din cauza numeroaselor fraude raportate. În ultimele zece minute ale şedinţei de tranzacţionare din acea zi, valoarea companiilor de pe Bursa din Bucureşti a scăzut cu 65 de milioane de euro, marea majoritate a analiştilor considerând că există o strânsă legătură între declaraţia lui Băsescu şi evoluţia pieţei.
Cinci ani mai târziu, dacă se poate vorbi de o veste bună în tot noianul de scandaluri generate de lupta pentru preşedinţie, aceasta este că investitorii par a fi mult mai imuni la manevrele electorale şi că, în general, economia s-a decuplat destul de mult de politic. Într-o ţară normală, apariţia unor ştiri negative referitoare la activitatea celor mai importanţi oameni ai statului ar fi avut implicaţii directe în mersul burselor, al cursului de schimb sau al tendinţei de cuantificare a riscului asociat cu o asemenea instabilitate a guvernării. În România, însă, economia şi toţi actorii ei privaţi au învăţat să se disocieze de inconştienţa liderilor politici, iar cele mai mari influenţe vin în prezent de peste hotare, din direcţia în care merg economiile dezvoltate.
Reticenţă înainte de primul tur
Dacă direcţia ascendentă sau descendentă a indicilor bursieri nu poate fi pusă, în ultima lună şi jumătate, pe seama declaraţiilor sau acţiunilor din campania electorală sau a rezultatelor primului tur de scrutin, au existat, totuşi, unele influenţe la nivelul lichidităţii pe BVB. Astfel, în ultimele trei şedinţe de tranzacţionare de dinaintea turului întâi al prezidenţialelor, valoarea medie a tranzacţiilor cu acţiuni a fost de opt milioane de lei, mult sub media lui 2009 (19,6 milioane de lei).
Dar influenţa campaniei asupra bursei pare să se fi oprit aici. De altfel, marota implicării statului în bunul mers al pieţelor de capital este infirmată de tot mai mulţi brokeri. „În economiile moderne, statul nu oferă soluţii pentru probleme precum salarii mai mari în domenii în care productivitatea muncii, abilităţile manageriale sau condiţiile nu le pot genera, ci oferă doar cadrul în care piaţa să identifice singură soluţiile optime“, spune Răzvan Paşol, preşedintele Intercapital Invest. „Sunt de acord că statul nu a sprijinit într-o măsură suficientă piaţa de capital până acum şi nici măcar nu a înţeles rolul bursei într-o economie modernă, dar nu cred că dezvoltarea pieţei de capital depinde de stat“, adaugă acesta.
Bush şi Gore vs NYSE
Comportamentul relativ prudent al investitorilor de pe bursa de la Bucureşti are corespondent şi peste hotare. Conform unui studiu publicat de „Journal of Economics and Finance“ în 2005, campania electorală din Statele Unite şi mai ales zilele premergătoare scrutinului pentru alegerea preşedintelui SUA au o influenţă clară asupra nivelului de lichiditate, atât pe Bursa din New York (NYSE), cât şi pe pieţele de capital din Canda, Mexic şi chiar America Centrală.
De exemplu, întârzierea publicării rezultatelor oficiale ale alegerilor din 2000 (când a avut loc o renumărare a voturilor în Florida, ceea ce a întârziat verdictul cu peste o lună) a făcut ca starea de expectativă a investitorilor să se prelungească neaşteptat de mult. Transformată în cifre, nesiguranţa a sunat astfel: o medie a tranzacţiilor de 42,5 milioane de dolari pe zi în perioada de incertitudine, faţă de 49,2 milioane de dolari pe zi în perioada imediat următoare.
Cursul, independent de campanie
Prudenţa a fost, în ultima lună şi jumătate, cuvântul de ordine şi printre oamenii de afaceri. „Toată lumea aşteaptă finalizarea procesului electoral. În consecinţă, nu se iau decizii majore, nu se lansează proiecte sau programe de perspectivă, ci se merge doar pe afaceri curente“, explică secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan. El a spus că este foarte important nu atât rezultatul scrutinului, cât mai ales instalarea unui nou cabinet. „Trebuie să vedem clar care va fi linia de guvernare viitoare“, arată Pârvan.
La fel ca tranzacţiile bursiere, şi cursul de schimb a fost puţin influenţat de ultima săptămână de campanie. Joia trecută, spre sfârşitul unei curse electorale în care şansele erau egal împărţite, leul s-a apreciat masiv în faţa euro. Cursul de referinţă al monedei europene a coborât până la 4,2171 lei, minimul ultimelor două luni.
Dacă piaţa ar fi luat în calcul viitorul necunoscut al politicii guvernamentale, leul ar fi trebuit să se deprecieze. În actuala situaţie însă, moneda noastră a fost susţinută de sentimentul pozitiv din regiune, nefiind exclus niciun ajutor din partea BNR.
Toată lumea aşteaptă fina-lizarea procesului electoral. Nu se iau decizii majore, nu se lansează proiecte de perspectivă, ci se merge doar pe afaceri curente.
Cristian Pârvan, secretar general AOAR
5,7 mil. lei a fost nivelul de lichiditate al Bursei din Bucureşti în joia dinaintea turului întâi al prezidenţialelor, de patru ori mai puţin decât media anuală
