Lansarea târzie a pensiilor private şi stimulentele fiscale modice acordate de stat au lăsat Romånia în coada clasamentului regional după contribuţiile medii la pensiile facultative şi numărul celor care economisesc pentru bătråneţe.
Primele contracte de pensii facultative au fost încheiate în Romånia în primăvara anului trecut. Cu un start întårziat al reformei, contribuţia medie a unui romån la pensia facultativă a fost de 2,8 ori mai mică decåt cea a unui bulgar în primul semestru al acestui an. Bulgarii au plătit, în medie, 45 de euro pe lună la pensiile facultative, în timp ce în conturile romånilor au intrat contribuţii medii de 16 euro. Primele fonduri de pensii facultative din ţara vecină au apărut în 1994. Aceasta este explicaţia şi pentru numărul mult mai mare de participanţi din Bulgaria: 600.000 la sfårşitul lunii iunie, faţă de numai 110.00 clienţi ai fondurilor facultative din Romånia. Previziunile pentru viitor sună totuşi puţin mai bine: numărul de participanţi la fondurile de pe Pilonul III (private facultative) ar putea ajunge la 300.000 la sfårşitul anului viitor, acesta fiind şi un efect al dublării deductibilităţilor fiscale acordate pentru contribuţii.
Deşi stă mai bine decåt Romånia, Bulgaria pare la råndul ei subdezvoltată din punctul de vedere al numărului de participanţi, dacă este comparată cu alte state central-europene. Fondurile din Cehia, o altă ţară în care pensiile de pe Pilonul III au apărut în 1994, aveau la mijlocul acestui an 4,13 milioane de clienţi. Contribuţia medie era însă modică: de 16,21 euro la sfårşitul anului trecut, nivel similar cu cel înregistrat la noi în primul semestru al acestui an. În acelaşi timp, chiar dacă numărul de participanţi la pensiile facultative este mare şi reprezintă aproape 40% din populaţia ţării, trebuie precizat că în Cehia nu există şi Pilonul II de pensii private (obligatorii). În consecinţă, toţi cei care au dorit să îşi asigure un venit suplimentar la bătråneţe, pe långă cel asigurat de stat, au aderat la un fond de pensii de pe Pilonul III.
În schimb, cetăţenii Ungariei, care au şi pensii pe Pilonul II, au avut contribuţii medii mai mari la pensiile facultative: aproape 24 de euro în primele şase luni ale anului. În această ţară, pensiile facultative au fost lansate tot în urmă cu 14 ani. Numărul clienţilor adunaţi de fondurile de pensii facultative se ridica la 1,4 milioane de persoane, aceasta fiind cea de a doua piaţă din Europa Centrală şi de Est din punctul de vedere al mărimii. Contribuţiile la pensiile facultative pot fi suportate, ca şi la noi, atåt de anagajat, cåt şi de angajator. Salariaţii sunt stimulaţi să economisească la fondurile de pe Pilonul III cu bonusuri fiscale în limita a 30% din valoarea contribuţiilor achitate, pentru maximum 400 de euro. În acelaşi timp, contribuţiile plătite de angajatori sunt scutite de taxe în limita valorii unui salariu minim pe economie. În Romånia, statul acceptă deductibilitate doar pentru contribuţii de cåte 200 de auro, atåt pentru angajat, cåt şi pentru angajator.
Stimulente suplimentare: subvenţii de la stat
Aproape toate ţările le oferă celor care contribuie la o pensie facultativă stimulente fiscale (deduceri) sau subvenţii. În Croaţia şi Cehia sunt oferite ambele. Deducerile fiscale pentru croaţi sunt în limita a circa 1.700 de euro pe an, la care se poate adăuga o subvenţie de la stat de cel mult 165 de euro pe an, valoarea acesteia depinzånd de valoarea contribuţiei. Într-o ţară cu numai 4,4 milioane de locuitori, stimulentele consistente au ridicat numărul celor care au pensie pe Pilonul III la circa 113.000 de persoane la mijlocul acestui an.
În Cehia, angajaţii îşi pot deduce contribuţiile achitate în limita a 3% din venitul anual. Pentru angajatori, limita deducerii este stabilită la 5%. Concomitent, cehii beneficiază şi de subvenţii. Suma maximă de care poate beneficia un angajat este de circa 6 euro pe lună (72 de euro pe an), care se acordă celor ce au contribuţii lunare mai mari de 20 de euro la pensiile facultative. Sistemul din Croaţia este astfel chiar mai avantajos decåt cel din Cehia, unde subvenţiile sunt justificate de absenţa pensiilor private obligatorii.
Multe alte ţări acordă numai deduceri fiscale. În Bulgaria, contribuţiile angajaţilor la pensiile facultative sunt deductibile în limita a 10% din venitul impozitat, fiind prevăzute deductibilităţi şi pentru angajatori. În schimb, în Polonia sunt deductibile numai contribuţiile angajatorului, în limita a 7% din valoarea salariului persoanei pentru care sunt viraţi banii. În Slovacia, contribuţiile angajatorilor sunt deductibile în limita a 6% din salariul celui pentru care se plăteşte. În plus, statul slovac încurajează şi angajaţii să economisească pentru pensia de pe Pilonul III, pentru aceştia fiind acordate deductibilităţi de pånă la 370 de euro pe an. O altă ţară în care sunt încurajate contribuţiile duble la pensiile de pe Pilonul III este Letonia. Atåt anagajatorii, cåt şi angajaţii îşi pot deduce contribuţiile în limita a 10% din venitul anual al viitorului beneficiar al pensiei.
«Schemele de pensii voluntare, încurajate de tratamente fiscale favorabile, nu sunt extrem de eficace în a mări nivelurile de economisire pentru întreaga populaţie.»
Studiu realizat de Comitetul pentru Protecţie Socială al UE
135.974 romåni contribuiau la un plan de pensii facultative la sfårşitul lunii octombrie a.c., potrivit datelor Comisei de Supraveghere a Pensiilor Private
