Astăzi începe cel de-al treilea summit G20 al crizei, summit ce va avea loc în Statele Unite ale Americii. Dacă luăm ca punct de plecare al crizei ziua de 15 septembrie 2008, ziua în care banca de investiţii Lehman Brothers a căzut pradă falimentului, atunci putem spune că această criză a cuprins 3 summit-uri G20. Primul a fost în noiembrie anul trecut, tot în Statele Unite, la Washington, însă sub administraţia lui George W. Bush, iar al doilea a avut loc în Marea Britanie, la Londra, pe 2 aprilie 2009.
Summit-ul de la Pittsburgh este ultimul summit al crizei. Dacă primele două summit-uri s-au ocupat de adoptarea unor măsuri care să scoată lumea din criză, reuniunea care începe astăzi se va concentra pe luarea unor hotărâri care să prevină o eventuală criză ce ar putea avea loc pe viitor.
Cine ia decizii pentru o lume întreagă
Cei 23 de puternici ai lumii se vor aşeza astăzi la masă ca să decidă, din nou, ce trebuie făcut ca lumea să se reaşeze după criza care încă nu s-a terminat definitiv şi să hotărască ce trebuie făcut ca lucrurile să meargă mai departe.
Angela Merkel, cel de-al 8-lea cancelar german. Născută pe 17 iulie 1954, Angela Dorothea Kasner este de profesie fizician şi face parte din Partidul Creştin Democrat (CDU).
Nicolas Sarkozy, cel de-al 23-lea preşedinte francez. Este născut la Paris pe 28 ianuarie 1955 şi este de profesie avocat.
James Gordon Brown, premierul Marii Britanii. Născut la Glasgow pe 20 februarie 1951, este de formaţie jurnalist.
Silvio Berlusconi, cel de-al 80-lea premier al Italiei. Născut în 1936, Berlusconi este un foarte puternic om de afaceri italian.
Mirek Topolanek, cel de-al 7-lea premier al Cehiei. Este născut pe 15 mai 1956 şi este de profesie inginer.
Luiz Inacio Ferreira da Silva, cel de-al 35-lea preşedinte al Republicii federative a Braziliei. S-a născut pe 27 octombrie 1945 şi este de formaţie muncitor în metalurgie.
Barack Hussein Obama II, cel de-al 44-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Născut pe 4 august 1961, în Honolulu. Obama este de formaţie avocat.
Stephen Joseph Harper, cel de-al 22-lea premier al Canadei. Născut la Toronto pe 30 aprilie 1959.
Yukio Hatoyama, cel de-al 60-lea premier al Japoniei. Este de profesie inginer şi este născut pe 11 februarie 1947 la Tokyo.
Cristina Elisabet Fernandez, cel de-al 55-lea preşedinte al Argentinei. Este născută pe 19 februarie 1953 în La Plata şi este de formaţie avocat.
Dmitri Anatolievici Medvedev, cel de-al 3-lea preşedinte al Federaţiei Ruse. S-a născut la Leningrad pe 14 septembrie 1965 şi este de profesie avocat.
Lee Myuang-bak, preşedinte al Coreei de Sud. Este născut la Osaka, în Japonia, în 1941.
Abdallah ben Abdelaziz Al Saud, rege al Arabiei Saudite, născut în 1923 sau 1924.
Recep Tayyip Erdogan, cel de-al 27-lea premier al Turciei. Este născut în 1954.
Manmohan Singh, premierul Indiei, este născut în 1932.
Felipe de Jesus Calderon Hinojosa, cel de-al 56-lea preşedinte al Mexicului. Este de profesie avocat şi este născut pe 18 august 1962.
Robert Bruce Zoelick, preşedinte al Băncii Mondiale din iulie 2007. Avocat şi om politic american, Zoelick este născut pe 25 iulie 1953.
Dominique Strauss-Kahn, director general al Fondului Monetar Internaţional din 2007. Este de naţionalitate franceză, s-a născut pe 25 aprilie 1949 şi este membru al Partidului Socialist din Franţa.
Jean-Claude Trichet, guvernator al Băncii Centrale Europene din 1 noiembrie 2003. Este francez de origine şi este născut pe 20 decembrie 1942.
Susilo Bambang Yudhoyono, preşedinte al Indoneziei din 2004.
Kgalema Montlanthe, preşedinte al Republicii Africa de Sud. Om politic născut pe 19 iulie 1949.
Kevin Rudd, cel de-al 26-lea premier al Australiei. Este născut în 1957 şi este de formaţie diplomat.
Hu Jintao, cel de-al 8-lea preşedinte al Republicii Populare Chineze. S-a născut pe 21 decembrie 1942 în China şi este de profesie om politic.
Ce ar putea schimba summitul de azi
Pe ordinea de zi a reuniunii celor 20 de mari puteri ale lumii se află mai multe subiecte, dintre care cele mai importante sunt sistemul de reglementare a bonusurilor acordate în bănci şi armonizarea normelor contabile.
Bonusurile bancherilor vor fi luate din nou în discuţie, mai ales cu cât acum, pe final de criză, băncile au început să acorde din nou prime, în măsura în care momentul în care se luptau cu falimentul nu este deloc departe în trecut. Cu doar câteva luni în urmă, mari instituţii financiare implorau guvernele lumii să le ajute cu bani publici să depăşească dificultăţile financiare.
Conform ultimelor date, băncile au primit din partea statelor o sumă de 8.955 de miliarde de dolari.
Ce nu se va schimba după summit
Dacă la reuniunile precedente s-a luat în discuţie rolul pe care l-ar putea avea Fondul Monetar Internaţional pe viitor, majoritatea analiştilor sunt de părere că summitul de azi va lăsa modul de funcţionare al FMI neschimbat şi rolul pe care instituţia îl are în economie, cu atât mai mult cu cât din cei 750 de miliarde de dolari promişi la summit-ul trecut, FMI a reuşit să obţină mai mult de 500 de miliarde de dolari.
G20, o organizaţie lipsită de unitate
Deşi încearcă să afişeze o politică şi un interes comun, statele membre ale Grupului celor 20 nu sunt deloc unite.
Astfel, ţările aflate în curs de dezvoltare sunt prea puţin reprezentate. De pe continentul african doar Africa de Sud a fost integrată în G20, iar ponderea de state asiatice este mult mai mică decât a celor europene.
De asemenea, reglementările financiare nu sunt un domeniu foarte interesant pentru statele în curs de dezvoltare, întrucât sistemul financiar al acestora a fost prea puţin afectat de criză.
