Noile reglementări privind creditele pentru persoane fizice introduse de Banca Naţională a României vor nimici practic împrumuturile de nevoi în euro, iar angajaţii băncilor ştiu asta până la nivelul de jos, al lucrătorului din agenţia de cartier. De aceea unii îndeamnă potenţialii clienţi să ia credite „cât mai pot“ şi vin şi cu oferte destul de interesante. Aceasta este concluzia pe care am tras-o în urma unui tur pe la agenţiile celor mai importante bănci din România. Comportamentul băncilor este diferit, dar unele par mai mult decât deschise.
Există însă şi un paradox. Deşi, în mod normal, dobânzile mici arată o disponibilitate mai mare de a da credite şi viceversa, în prezent băncile care sunt deschise către creditare au dobânzi nu tocmai mici, cu o singură excepţie notabilă, adică Bancpost, care desfăşoară însă o campanie pentru promovarea împrumuturilor de nevoi personale, şi nu numai. În general, angajaţii băncilor mari, mai ales ai celor de top cinci, au fost mult mai deschişi cu noi decât cei de la băncile de dimensiuni mici. De exemplu, cei de la BCR, Raiffeisen şi Unicredit ne-au dat asigurări că şansele noastre de a ne califica la un credit de nevoi personale sunt foarte mari. Nu acelaşi lucru îl putem spune despre cei de la Piraeus Bank, Credit Europe sau Garanti, care ne-au îndemnat mai degrabă să ne luăm un card de credit sau unul de cumpărături. 
Angajat BCR: „Mai bine luaţi credit în lei“
Sub masca unui angajat al unei companii multinaţionale, în vâstă de 29 de ani, cu carte de muncă şi cu venituri lunare brute de 1.500 de euro, am încercat să luăm un credit de nevoi personale în valoare de 5.000 de euro de la mai multe bănci din România. Prima oprire: BCR. Angajatul băncii ne informează că este un moment destul de bun pentru un astfel de împrumut. Omul ne îndeamnă însă să luăm un credit în lei, pentru că banca desfăşoară o promoţie pentru împrumutul în monedă locală. BCR însă a acordat până acum mai ales credite în euro, schimbarea de atitudine putând fi astfel pusă pe seama  intenţiilor BNR în sensul limitării creditelor în valută. Menţionăm că BCR este cea mai mare bancă din România, iar mişcările sale au avut întotdeauna o influenţă importantă asupra mersului întregii pieţe. De altfel, de ceva vreme, BCR nu mai figurează printre băncile listate de portalurile de specialitate la secţiunea credite de nevoi personale în euro.
O atitudine similară am întâlnit-o la angajaţii ING Bank şi CEC Bank, însă aceste două bănci au oferit dintotdeauna mai ales credite în monedă naţioanlă. Dintre băncile mari vizitate de noi, doar BRD, Unicredit şi Bancpost s-au arătat foarte deschise în a ne acorda un credit de nevoi personale în euro. Unicredit, prin Unicredit Consumer Financing, are şi cele mai laxe condiţii în ceea ce priveşte creditele în euro (este suficient buletinul şi o adeverinţă privind veniturile obţinute în anul precedent), însă are şi dobânzi destul de  mari. 
„Poate ar fi mai potrivit un card de credit“
Băncile mai mici adoptă o altă atitudine. Se observă deja o nişare către alte produse decât cele clasice. „Acordăm şi credite de nevoi personale în euro, dar poate ar fi mai potrivit un Card Avantaj. Dacă aveţi nevoie de bani pentru a cumpăra anumite produse, o puteţi face plătind rate fără dobândă“, ne spune un angajat al Credit Europe Bank. Aceeaşi situaţie este şi la Garanti Bank, care are în portofoliu produsul Bonus Card. În încercările noastre am mai întâlnit însă şi o a patra categorie de bănci, adică cele care nu ne dau prea multe şanse pentru a lua un credit de nevoi personale – fie el în lei, fie în euro – şi nu au încercat să ne atragă nici cu alte produse asemănătoare. Cel mai important caz este cel al Piraeus Bank, altădată extrem de activă pe piaţa creditelor. Angajaţii bănci ne-au informat că va fi destul de greu să obţinem un credit de nevoi personale, mai ales dacă avem şi alte obligaţii de plată.

Ce a schimbat banca naţională
Cursul de schimb euro/leu pe care băncile va trebui să îl ia în considerare la calculul sovabilităţii celor care solicită credite în mo­nedă europeană este cu 35,5% mai ridi­cat decât cel de la data solicitării. Cu alte cuvinte, un euro cu 35,5% mai scump.
Dobânda pe care băncile o vor lua în considerare la calculul solvabilităţii clienţilor care solicită un credit de nevoi personale în lei sau euro va fi cu 0,6% mai mare decât cea din oferta curentă. Impactul pe termen lung devine substanţial.
Veniturile pe care băncile le vor lua în considerare la calculul creditului maxim vor fi cu 6% mai mici decât cele obţinute de solicitant, conform actelor pe care le prezintă la bancă.
Garanţiile aduse de solicitant pentru obţinerea unui credit de nevoi personale va trebui să fie cu 33% peste valoarea împrumutului solicitat de la bancă. Per ansamblu, toate aceste măsuri vor reduce aproape de zero şansele ca o persoană fizică să mai ia un împrumut de nevoi personale.