Guvernul Orban 2 prevede creșterea cu 18% a producției nete de energie electrică în România, în intervalul 2015 – 2030.

Astfel, în Programul de Guvernare se estimează, folosind modelul de calcul al Uniunii Europene (Primes),  o producție 72,605 TWh în 2030, față de 61,646 TWh în 2015.

De remarcat este însă  estimarea privind majorarea, în același interval, cu peste 52% a producției de energie electrică provenită din energia nucleară, de la 10,703 TWh în 2015 la 16,294 TWh în 2030.

Dealtfel, între măsurile propuse în politica energetică a țării se enumeră și ”relansarea programului nuclear, cu o participare activă a companiilor locale dar și din țări partenere UE și NATO ale României”.

Producția de uraniu a României

În acest scop, Guvernul Orban 2 prevede în Programul de Guvernare ”încurajarea reluării producției de uraniu a României împreună cu modernizarea uzinei de la Feldioara și integrarea lor în SN Nuclearelectrica în așa fel încât să avem circuit integrat al producției de energie nucleară în România, precum și identificarea unor soluții pentru depozitarea intermediară și pe termen lung a deșeurilor radioactive”.

Alte măsuri prevăzute în politica energetică sunt adoptarea Strategiei Energetice și a Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice, deblocarea investițiilor offshore de gaze naturale din Marea Neagră și încurajarea utilizării gazului natural produs în România la producția de energie electrică și la crearea de produse petrochimice și chimice cu valoare adăugată mare.

De asemenea, Guvernul intenționează să realizeze o analiză aprofundată a performanței financiare și manageriale a companiilor de stat din domeniul energetic care să conducă la depolitizarea și reprofesionalizarea acestora.

Iar listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni al companiei Hidroelectrica deținut de stat în anul 2020, dar păstrarea controlului statului român în această companie, sunt de asemenea prevăzute în politica energetică.

Consumatorii vulnerabili

Guvernanții nu îi uită pe cei care nu își pot achita facturile la energie și insistă asupra definirii consumatorului vulnerabil de energie.

În consecință, Ministerul Economiei va promova necesitatea îmbunătățirii politicilor publice în domeniul eficienței energetice și a protecției consumatorilor vulnerabili de energie.

În prezent, România risipește foarte multă resursă energetică, iar protecția socială a consumatorilor vulnerabili nu este nici eficientă, nici suficientă. Este nevoie ca aceia care nu își pot plăti facturile la energie să fie identificați și ajutați mai mult decât în prezent, precizează documentul citat.

”Modul de lucru de până acum, prin care toată populația României primește indirect subvenție, trebuie să înceteze. România trebuie să încerce să aducă în dezbatere la nivel UE problematica socială a sectorului energetic, inclusiv nevoia definirii unui concept European în privința sărăciei energetice și, eventual, definirea consumatorului vulnerabil la nivel european”, mai prevede Programul de Guvernare.