Potrivit Al Jazeera, o înfrângere deosebit de umilitoare a avut loc pe 11 mai, când comandamentul rus ar fi trimis aproximativ 500 de soldați ai Brigăzii 74 de pușcași motorizați din cadrul Armatei 41 de Arme Combinate pentru a traversa râul Doneț, în estul regiunii Luhansk, în încercarea de a încercui forțele ucrainene în apropiere de Rubizhne. Imaginile din satelit au arătat că artileria ucraineană a distrus mai multe pontoane rusești, dar și un grup considerabil de trupe și echipamente rusești în jurul râului.

Ofensivele rusești s-au blocat de fiecare dată

Institutul pentru Studiul Războiului, citând analize bazate pe imaginile disponibile, a indicat că ar fi existat 485 de soldați ruși uciși sau răniți și mai mult de 80 de echipamente distruse. De asemenea, forțele ruse nu au reușit să iasă dintr-un cap de pod din Izyum și să efectueze o încercuire.

Institutul pentru Studiul Războiului din Washington a declarat că „forțele ruse ar putea să renunțe la eforturile de încercuire amplă a trupelor ucrainene de-a lungul liniei Izyum-Slovyansk-Debaltseve, în favoarea încercuirilor mai puțin adânci ale Severodonețk și Lysychansk”. „Nu e clar dacă forțele ruse pot încercui, darămite să captureze Severodonețk și Lysychansk, chiar dacă își concentrează eforturile pe acest obiectiv. Ofensivele rusești s-au blocat de fiecare dată”, a precizat institutul.

Se caută țapi ispășitori

Între timp, Ministerul britanic al Apărării notează în ultima evaluare asupra războiului că Rusia a început să suspende comandanți de top, făcându-i țapi ispășitori pentru eșecul invaziei sale. General-locotenentul Serghei Kisel, care a comandat Armata Întâi Gărzi de Tancuri de elită, a fost suspendat din cauza eșecului său de a captura Harkivul. Viceamiralul Igor Osipov, care a comandat Flota Rusă din Marea Neagră, a fost probabil suspendat ca urmare a scufundării crucișătorului Moskva, iar șeful Statului Major Rus Valeri Gherasimov, deși a rămas în funcție, se pare că președintele Vladimir Putin mai are încredere în el.

Războiul gazelor

Pe 11 mai, Ucraina a limitat pentru prima dată gazul rusesc care tranzitează teritoriul său către Europa, reducând cu un sfert fluxul printr-una dintre cele două conducte majore. Ulterior, gigantul energetic rus Gazprom a anunțat că nu va mai putea exporta gaz prin Polonia către vestul Europei, prin conducta Yamal-Europa, după ce Moscova a impus sancțiuni împotriva firmei care deține și exploatează secțiunea poloneză a gazoductului. De asemenea, Vladimir Putin a emis un decret care interzice exportul de produse și materii prime către orice entitate sau persoană plasată pe o listă de sancțiuni elaborată de Moscova.

Războiul diplomatic

Extinderea NATO, un motiv invocat de Putin pentru războiul împotriva Kievului, îi va da acum alte bătăi de cap, în condițiile în care Finlanda și Suedia au depus candidaturile pentru aderarea la alianță. Cele două ţări nordice renunță astfel la politica de nealiniere, în urma invaziei ruse în Ucraina, scrie Al Jazeera.

Rămâne, însă acum problema opoziţei Turciei în privinţa intrării în NATO a Finlandei şi Suediei. Ankara insistă că cele două ţări adăpostesc terorişti din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) pe care Turcia o consideră organizație teroristă.