România este dijmuită la această dată de neatenţia faţă de cercetarea ştiinţifică, exceptând platforma de la Măgurele, dar cu acest lucru nu rezolvăm problema economiei României şi cu atât mai mult a agriculturii, susţine Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu-Şiseşti.

„România este dijmuită la această dată de neatenţia faţă de cercetarea ştiinţifică, exceptând Măgurele, dar cu acest lucru nu rezolvăm problema economiei României, cu atât mai mult în agricultură. Eu am făcut un calcul, sigur nu cu foarte mare precizie, dar nu sunt departe de adevăr, prin care se vede că importăm inputuri agricole de aproape un miliard de euro anual, însă nouă ne trebuie în cercetare ca să ajungem la performanţă şi să garantăm multe lucruri, maximum 200 de milioane euro, de cinci ori mai puţin decât valoarea importurilor”, a declarat Valeriu Tabără pentru Agerpres.

El a precizat, oferind exemplul Institutului Naţional Francez pentru Cercetare Agricolă (INRA) – institutul de profil din Franţa – care primeşte de la buget 1,2 miliarde de euro pe an, alături de alte patru institute care primesc sume similare, că ASAS, cu 60 de unităţi de cercetare agricolă, ce deţin o suprafaţă de 32.000 hectare, primeşte de la buget mai puţin de 50 de milioane de euro anual.

„La nivelul a 60 de unităţi de cercetare, cu diversitate, cu aşezare extraordinară, care se pot transforma şi în centre de consultanţă tehnică, nu comercială, aşezate la locul lor, aşa au fost concepute de acest mare gânditor care a fost Ionescu-Şiseşti, nu primim nici 50 de milioane de euro. Şi acum, eu cred că sistemul nostru de aşezare pe cercetare agricolă este cel mai performant şi cu cel mai mare potenţial din Europa. Nici Franţa nu are un astfel de potenţial”, a precizat Tabără.

Şeful ASAS susţine că în zona legumicolă autorităţile nu au finanţat producerea de soiuri în staţiunile de cercetare din România, dar au lansat programe, cum ar fi „Tomata”, pe care l-a catalogat „un program excepţional, dar care nu are cap”.

„De pildă, programul „Tomata”, şi am spus la momentul potrivit că e un program excepţional, dar nu are cap. Eu am spus că înaintea acestui program trebuia să fie 1-2 staţiuni care să producă material biologic. Şi vă spun de ce. În momentul în care eu am făcut acest program, se ştia acolo unde furnizau şi înainte seminţe că noi avem nevoie de seminţe şi au dublat, chiar triplat preţurile, în Bulgaria sau Olanda. Cu ce m-am ales eu? Pentru mine prima problemă este să pot să reduc costurile inputurilor, acesta ar trebui să fie principalul obiectiv al cercetării: reduceţi costurile inputurilor, respectiv pesticide, seminţe etc. De fapt acest lucru este valabil în orice sector”, a spus preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole.

Tabără a recunoscut că anul 2020 a început mult mai bine financiar decât anul trecut, „pentru că avem siguranţa bugetului”, deşi nu la un nivel necesar, MADR alocând sectorial pentru 2020, circa 135 de milioane de lei, bani care merg strict pentru cercetare pe teme, circa 120 de proiecte.

„La această dată nu mai avem decât o singură staţiune care are şi un statut de societate comercială, care trebuie să revină în domeniul public şi pentru care trebuie să facem Hotărârea de Guvern de funcţionare, pentru că are probleme de patrimoniu. Este vorba de Sericarom – cea referitoare la viermii de mătase şi mai avem de rezolvat, deşi s-au făcut HG-urile, anumite probleme la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologie Horticolă de la Ştefăneşti şi de la Staţiunea Drăgăşani. Începem însă anul 2020 mai bine financiar decât anul trecut, pentru că avem siguranţa bugetului pentru cercetare, dar nu la nevoie de necesar, ci la nivel de funcţionare cât de cât”, a subliniat Valeriu Tabără.

El susţine că în cei doi ani de când este preşedinte ASAS a angajat 100 de tineri în cercetare, deşi acest lucru nu înseamnă şi asigurarea continuităţii, pentru că „avem nişte salarii absolut nejustificate pentru un sector de la care ceri şi discuţi despre performanţă”. „Noi am depus o solicitare, cu acordul fostului ministru al Agriculturii, ca pe Legea salarizării, nu să creştem, dar să aducem în 2019 coeficienţii de la nivelul anului 2022. Acum am vrea ca acest lucru să se întâmple în 2020, ceea ce ar fi extraordinar. Urmează să discutăm acest lucru şi cu actualul ministru al Agriculturii. De asemenea, am făcut cerere ca ASAS să devină ordonator principal de credite, este mai mult decât o necesitate pentru ASAS, care este o instituţie de interes public, apolitică. Am construit în 2017 o strategie efectivă cu obiective până în 2030 pe care am trimis-o la minister şi la cabinetul prim-ministrului de atunci în care răspundem la obiective de politică agricolă pe termen lung. Indiferent din ce partid va veni la conducerea MADR noi trebuie să colaborăm. ASAS are în prezent grad de autonomie, dar este ordonator secundar de credite, totul se face prin bugetul MADR”, a explicat preşedintele instituţiei de cercetare.

Cea mai mare problemă este finanţarea

Acesta susţine că ASAS este nevoită să susţină din fonduri şi venituri proprii, în cazul multor institute cercetare agricolă, aproape 500 de procese deschise în urmă cu ani de zile.

„Avem aproape 500 de procese, unele care vizează terenurile acestor institute, pe care le susţinem din fonduri şi venituri proprii şi din domeniul public, dar în marea majoritate sunt pentru domeniul public al statului român. Ele sunt în gestiunea Ministerului Finanţelor, care ani de zile nu s-a prezentat în instanţe să fie alături pentru gestionarul patrimoniului public al României sau proprietatea privată a statului român. Academia şi-a luat acest rol deoarece prin lege managerul unităţilor de cercetare administrează bunurile publice ale statului şi este responsabilă, dar nimeni nu a venit decât după eforturi extraordinare (…) Iar o astfel de acţiune nu se încheie la o primă înfăţişare uneori durează ani de zile. Avem procese care se ţin de 4-5 ani”, a menţionat şeful ASAS.

În opinia sa, cele mai mari probleme ale cercetării agricole româneşti la ora actuală sunt finanţarea, salarizarea cercetătorilor şi stabilirea cu claritate a locului şi încrederii în dezvoltarea cercetării.

„În primul rând, cea mai mare problemă este finanţarea la timp şi continuitatea în proiecte. A doua este salarizarea, pentru a putea reface resursa umană. În sensul acesta am intervenit la primul ministru de a judeca foarte bine domeniul acesta al cercetării agricole şi în general al cercetării, pentru că având salarizarea mică şi neputând angaja oameni, trebuie să continui cu oameni care au experienţă şi care încă îi pot instrui pe cei tineri. Ori problema aceasta nu o pot rezolva, dacă noi nu rezolvăm problema salarizării. De asemenea, o altă problemă este stabilirea cu claritate a locului şi încrederii în dezvoltarea cercetării. Şi aici vă dau două cazuri: pesta porcină şi gripa aviară, dar mai pot adăuga schimbările climatice şi apariţia unor noi boli”, a mai spus preşedintele Academiei de ştiinţe agricole.

Au transmis sămânţă care a fost infestată

În context, Tabără afirmă că ar trebui reorganizat sistemul de protecţia plantelor pe sistemul public, „nu lăsat la cheremul jocului unor societăţi”.”Avem mari probleme în acest sistem şi vă dau un caz. Anul acesta pe producţia de anul trecut la sămânţă noi intrăm cu un procent deosebit de important de atac de fuzarioză la spic. Deci au transmis sămânţă care a fost infestată cu fuzarioză, ceea ce nu este în regulă, şi asta se întâmplă la grâu, la roşii şi la altele”, a avertizat preşedintele ASAS.

De asemenea, el consideră că inclusiv în zootehnie cercetarea deţine nuclee importante, iar dacă ar fi susţinută financiar, România ar fi scutită de import de material generic. „Dacă am primi sursa financiară noi am scuti România de a face plăţi de minimis pentru importul de material genetic de afară. Nu se poate ca la ovine să fiu pe locul trei în Europa ca şi efective şi eu să-mi import materialul genetic de afară. Este inadmisibil aşa ceva. Şi noi asta facem. Păi, dă-mi mie minimisul ăla, jumătate din el, şi organizez la Sibiu tot ce înseamnă ameliorarea la Ţurcană, ce înseamnă Ţigaia Ruginie. Avem nucleele de rase de vaci, de Bălţată Românească la Arad, dar am nevoie să fac fermele de înmulţire şi să nu mă mai cumpăr de afară. Nu mai vorbesc de industria alimentară, omologarea de produse, mi-ar trebui tot cu prioritate, pentru că obţinem rezultate, sunt valoroase, dar noi rămânem cu ele undeva într-un dulap. Noi trebuie să facem în aşa fel încât să stimulăm implementarea lor”, a subliniat Valeriu Tabără.

În opinia sa, cercetarea agricolă făcută pe teme de cercetare a dat soiuri de grâu de mare competitivitate, „fără să ai un ban, cu salarii mici, numai datorită pasiunii şi profesionalismului”. „Avem şi o finanţare directă pentru că unele dintre marile realizări a fost să punem în practică prevederile Legii 45, adică îţi asiguri finanţarea salariilor din subvenţii şi funcţionarea în unităţile de cercetare. Dar are două tăişuri şi acest lucru. Noi avem o justificare pentru fiecare leu pe care-l primim de la buget, pentru că dincolo de tematica de cercetare sau de proiectele pe care le preiau de la minister sau prin competiţie, eu îi dau cercetătorului un salariu pentru cele opt ore pe care le lucrează ca şi cercetător. Astfel, el trebuie să se ocupe de un proiect, pentru care nu vin cu contract în altă parte, dar îmi răspunde mie la academie, deoarece ţara asta nu are atâţia bani să te ţină opt ore undeva şi să nu faci nimic”, a subliniat preşedintele ASAS.

Mai mult, Tabără afirmă că la ora actuală, România nu are condiţii normale în agricultură, „schimbările climatice nu mai sunt poveşti” şi de aceea toate problemele din acest sector trebuie considerate de securitate naţională.

„Evoluţia defavorabilă a patrimoniului naţional inclusiv a solului este o mare problemă. Noi avem o scădere clar la nivel naţional a procentului de humus în sol, a indicatorului de fertilitate, a fosforului, a potasiului, a indicelui de azot, inclusiv probleme de PH, nu mai vorbesc de eroziunea solului. Eu le-am prezentat la minister, dar nu este numai o problemă de Ministerul Agriculturii, este vorba de Guvern şi de CSAT. Este o problemă de securitate naţională. De fapt, este o problemă la nivel european. Se vorbeşte mult de înmagazinarea carbonului în sol. Pe carbon nu-l înmagazinez în sol cu seringa, cum înţelesese un ministru la un moment dat, nu mai vorbesc de altul, cel cu energia electrică, pe care o înmagazina în sol. Aici, se înmagazinează în sol sub formă de substanţă organică. Dacă nu dau sursă de substanţă organică solul acesta îşi va pierde încet-încet capacitatea de producţie. Asta este una din principalele cauze. Gestionarea resurselor de apă şi crearea unor forme care să aibă un randament mai mare de utilizare a apei. Avem nevoie de organisme care să-mi valorifice altfel şi la un nivel mai mare cu un randament sporit elemente nutritive, să nu dau mult şi să nu valorific decât puţin din ele. Astea nu le poţi face fără să nu te apleci şi în câmp şi în laborator asupra problemei. Noi nu avem aceste resurse”, a concluzionat şeful ASAS.