Cheile Bicazului rămân la județul Neamț, în scandalul cu județul Harghita
Conflictul latent pentru controlul asupra Cheilor Bicazului continuă între comunitățile secuiești și autoritățile din județul Neamț. Recent, județul Harghita a suferit încă o înfrângere în instanță în eforturile sale de preluare a cunoscutului defileu. Înfrângerea se adaugă la lista lungă a altor bătălii legale nereușite pe această temă.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ca nefondată cererea de revizuire pe care judeţul Harghita, prin Consiliul Judeţean Harghita a formulat-o împotriva deciziei civile pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş în cauza referitoare la anularea procesului verbal de delimitare încheiat în 1998 între reprezentanţii Municipiului Gheorgheni, judeţul Harghita şi cei ai comunei Bicaz Chei, judeţul Neamţ“.
Declarația îi aparține prefectului de Neamț, Adrian Bourceanu, și a fost făcută în urma deciziei instanței supreme a României din 25 aprilie 2024. Sentința confirmă că granița dintre cele două județe rămâne neschimbată, iar Cheile Bicazului se află pe teritoriul comunei nemțene cu același nume.
Instanțele au confirmat delimitarea Bicaz Chei și Gheorgheni
Prefectul a adus în discuție și un scurt istoric al lungului șir de procese în care autoritățile din Harghita au fost părțile reclamante. În 2009, nemulțumite de delimitarea administrativă dintre cele două localități, autoritățile din Gheorgheni au contestat în instanță un proces-verbal care stabilea granița dintre județe, susținând că acesta ar fi fost în eroare în ceea ce privește delimitarea administrativă recunoscută anterior. Cauza a fost definitiv soluționată în 2020 în favoarea județului Neamț.
Au existat și alte procese, în care instanțele au confirmat că delimitarea administrativă dintre comuna Bicaz Chei și orașul Gheorgheni a fost stabilită corect, astfel încât defileul să rămână în jurisdicția județului Neamț. Un alt litigiu a început în 2022, când autoritățile din județul vecin s-au adresat Tribunalului Harghita cu o nouă cerere pentru anularea procesului-verbal.
Procesul a fost pierdut atât în primă instanță, cât și în apel, la Curtea de Apel Târgu Mureș. Printre aspectele reținute în decizie, așa cum a menționat prefectul Bourceanu, se numără și faptul că „admisibilitatea unei acțiuni de anulare a unui act administrativ important, promovată la un sfert de secol de la emiterea lui, afectează în mod grav, din inițiativa unei instituții publice (județul Harghita – n.n.), securitatea circuitului civil”.
„Pe cale extraordinară cerem clarificarea acestei situații“
Hotărârea poate fi atacată
Autoritățile din județul Harghita nu au renunțat și, având posibilitatea, au atacat sentința Curții de Apel Mureș în noiembrie 2023, formulând o cerere de revizuire, care a fost respinsă la finalul lunii aprilie 2024 de către magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cu toate acestea, ultima hotărâre nu este definitivă și poate fi contestată prin recurs, tot la instanța supremă. În disputa civilă nu este vorba doar despre Cheile Bicazului, ci și despre o suprafață de aproximativ 700 de hectare din zonă. Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita, a făcut această declarație într-o conferință de presă din anul precedent, justificând astfel contestația depusă la Înalta Curte:
„Considerăm că hotărârea Curții de Apel Mureș (din 2023 – n. red.) nu este clară, am identificat unele discrepanțe, o motivare contradictorie, și prin această cale extraordinară cerem clarificarea acestei situații. Au fost voci care au sugerat că Consiliul Județean Harghita ar fi pierdut acest teren de aproape 700 de hectare”, a spus Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita.
Dincolo de aceste litigii, oficialul spunea că relaţiile cu Neamţ sunt foarte bune, existând planuri şi proiecte comune a zonei, prin construirea de drumuri şi elaborarea unor planuri de dezvoltare turistică.Gheorghe Oniga, parte în procese prin prisma funcţiei de primar la Bicaz Chei, explica:
„Litigiul a apărut de la o grăniţuire din 1998, lucrare făcută de oraşul Gheorgheni. S-a întocmit un proces verbal, s-a făcut grăniţuirea cu o firmă specializată din Miercurea Ciuc, am semnat şi noi, ca vecini, au semnat şi ei, tot ca vecini şi până la urmă şi-au contestat propriul proces-verbal, încheiat şi făcut de ei“.
