Publicația maghiară Magyar Nemzet scrie, într-un articol recent, că Bucureștiul, sub presiunea unor segmente de presă, este obligat să reacționeze la acțiunile Kievului, care sunt dăunătoare intereselor românești.
Conducerea României nu poate nici să înghită, nici să scuipe disputele cu Ucraina, care au intrat în atenție în ultimele luni. Bucureștiul, sub presiunea unor segmente de presă, este obligat să reacționeze la acțiunile Kievului, care sunt dăunătoare intereselor românești, dar în același timp încearcă atât de teatral să evite acuzațiile de antiucraineanism și pro-rusismul evident, încât uneori pare că șeful statului român sau ministrul de externe ar încerca mai degrabă să explice acțiunile Ucrainei și să le facă acceptabile pentru publicul românesc, relatează publicația maghiară Magyar Nemzet, într-un articol recent.
Românii se satură de sprijinul necondiționat pentru ucraineni
O parte a populației se satură de sprijinul necondiționat pentru ucrainenii atacați de Rusia, iar forțele politice, inclusiv cele cu mesaje extremiste, antimaghiare, încearcă să se urce pe valul de nemulțumire.
În 2004, Bucureștiul a intentat un proces la Curtea Internațională de Justiție de la Haga cu privire la dreptul de proprietate asupra platoului continental bogat în petrol și gaze din jurul Stâncii Șerpilor (cunoscută și sub numele de Insula Șerpilor) din Marea Neagră, controlată de Ucraina.
Completul s-a pronunțat în favoarea României cinci ani mai târziu. Războiul, care a izbucnit în februarie anul trecut, a avut loc pe fondul unei relații interstatale româno-ucrainene reci, Bucureștiul adoptând o abordare mult mai prudentă decât Polonia.
Cu o prezență militară puternică a SUA în România, aliatul cel mai important, conducerea română a făcut declarații și angajamente tot mai radicale în apărarea vecinului său, care a fost lovit de agresiunea rusă, dar a refuzat până acum să se angajeze să furnizeze arme.
Despre acest din urmă aspect nu știm nimic concret, deoarece România ascunde cantitatea și natura asistenței militare pe care a acordat-o și o acordă Ucrainei.
Bogdan Aurescu, criticat de presa maghiară
Problema a provocat momente incomode pentru ministrul de externe Bogdan Aurescu, care a fost întrebat recent la BBC Hard Talk despre motivul secretomaniei, mai scrie publicația Magyar Nemzet.
Șeful diplomației române a răspuns, în maniera sa notoriu de condescendentă, că motivul pentru care datele nu au fost dezvăluite a fost că guvernul a decis să nu o facă. Ca răspuns la alte întrebări ale reporterului, Aurescu a refuzat să comenteze.
Cu situația de război din Ucraina în centrul atenției presei românești, a fost discutată situația celor aproximativ 400.000 de români din Ucraina.
Presa de la București abia acum a descoperit noua lege ucraineană a educației, aprobată în 2017, care prevede că școlile vor trebui să predea în limba de stat începând cu anul școlar 2022/23.
Mulți dintre reprezentanții românilor din Ucraina intervievați de presă au citat ca exemplu de sprijin politic și financiar guvernul ungar, care acordă prioritate situației maghiarilor din Transcarpatia. Cu toate acestea, Bucureștiul a fost criticat.
În opinia lor, România a uitat complet de ei. Ca urmare a proliferării rapoartelor de presă, guvernul român a fost obligat să abordeze problema. Atât șeful statului, Klaus Johannis, cât și ministrul de externe au criticat noua lege a minorității ucrainene, adoptată între timp.
În prezent, urmează să înceapă discuțiile între ministerele de externe ale celor două țări pe tema drepturilor românilor din Ucraina, problema fiind temporar scoasă de pe agenda politică.
Cu puțin timp înainte de împlinirea unui an de la izbucnirea războiului ruso-ucrainean, relațiile româno-ucrainene au fost din nou tensionate după ce ministerul infrastructurii de la Kiev a anunțat că, pentru prima dată în istoria Ucrainei independente, adâncimea navigabilă a canalului Bistroje a fost mărită de la 3,9 la 6,5 metri, ceea ce face mai eficientă navigația între Marea Neagră și Dunăre.
Ca urmare a adâncimii albiei canalului, navele maritime pot utiliza, de asemenea, canalul. Canalul Bistroe este folosit ca intrare în portul Reni, care a devenit mai important după izbucnirea războiului.
Bucureștiul spune că Ucraina ar putea pune în pericol biodiversitatea și viața sălbatică din delta Dunării, care este în proporție de optzeci la sută teritoriu românesc, și că demersul Kievului încalcă mai multe tratate internaționale de mediu.
O parte din oamenii politici susțin Rusia
Guvernul român a fost nevoit să intervină, cerând socoteală Kievului și raportând Comisiei Europene încălcările tratatelor internaționale de mediu de către ucraineni.
Cu toate acestea, există actori politici în România care susțin în mod deschis Rusia. Unul dintre aceștia, cunoscut pentru ieșirile sale isterice pe diverse teme, a obținut un loc pe lista Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și este în prezent membru al S.O.S.
România, care a depus în Parlamentul de la București o inițiativă legislativă privind anexarea teritoriilor locuite de români sau foste stăpâniri românești din Ucraina.
Senatorul Șoșoacă, care a părăsit AUR, dar și președintele AUR, George Simion, ar putea avea un trecut în serviciile secrete rusești, iar acesta din urmă are în prezent interdicție de intrare pe teritoriul Republicii Moldova.
Potrivit unui sondaj recent, marea majoritate a românilor intervievați nu susțin ajutorul acordat de România Ucrainei cu arme și muniții, dar susțin ajutorul acordat refugiaților.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru anterior, europenii care trăiesc în România sunt cei mai opuși ajutorului UE pentru Ucraina.
Pe lângă antirusismul tradițional din România, Ucraina devine, de asemenea, un cartof fierbinte pentru coaliția de guvernare din România, mai scrie publicația Magyar Nemzet.