Ambasadorul american la Budapesta a lansat critici dure la adresa liderului ungar Viktor Orban. Tensiunile dintre Ungaria și Vest, cauzate de apropierea de regimuri autoritare, cer o reevaluare a relațiilor. The Guardian evidențiază necesitatea unei revizuiri urgente a strategiei occidentale față de Ungaria.
Concentrarea puterii în mâinile lui Orban
De la preluarea puterii în Ungaria acum mai bine de 14 ani, Viktor Orban a centralizat controlul politic și economic în mâinile sale și ale partidului său, Fidesz. Acest control extins a fost consolidat și printr-o rețea restrânsă de afaceriști apropiați de guvern, care au câștigat influență considerabilă în structurile de putere ale țării.
În același timp, Orban a întărit legăturile cu regimuri autoritare din est, inclusiv cu Vladimir Putin și Xi Jinping, dezvoltând relații tot mai strânse și controversate.
Recent, organizațiile societății civile și diverse guverne străine au exprimat preocupări tot mai mari privind presiunea crescândă asupra vocilor independente de la Budapesta. În contextul în care Ungaria rămâne parte a Uniunii Europene și a NATO, această evoluție politică hibridă ridică dileme serioase pentru aliații săi internaționali.
David Pressman critică la adresa Ungariei
Într-un interviu recent, David Pressman, ambasadorul american la Budapesta din 2022, a subliniat că divergențele tot mai evidente între Ungaria și restul Europei, precum și cu alianța transatlantică, nu mai pot fi ignorate sub pretextul „vorbelor juste”. Potrivit lui Pressman, evenimentele din ultimele șase luni evidențiază clar această separare.
La începutul verii, Viktor Orban a provocat uimire printre aliați printr-o „misiune de pace” la Moscova, chiar în perioada în care Ungaria deținea președinția rotativă a Consiliului UE. În cadrul acestei vizite, Orban a întâlnit liderii autoritari Putin și Xi, dar și pe fostul președinte Trump, actual candidat pentru un nou mandat. În plus, decizia recentă a guvernului ungar de a relaxa restricțiile pentru vize pentru cetățeni ruși și bieloruși a stârnit îngrijorări semnificative privind securitatea în Europa.
David Pressman, ambasadorul SUA la Budapesta, a denunțat „discursul dublu” al lui Orban. Într-un interviu recent, Pressman a declarat:
„Cum se poate ca țara anului 1956 (n. red. – anul în care Uniunea Sovietică a invadat Ungaria pentru a strivi revoluția reformist-liberală a lui Imre Nagy) să fie atât de apropiată de Rusia lui Putin? Cum se poate ca o țară să fie și membră a UE și să fie și în război cu Bruxelles-ul? Cum se poate ca un aliat al SUA să fie, în cuvintele premierului, și «adversarul» acestora?”
Ambasadorul a subliniat că retorica guvernului ungar nu mai poate fi ignorată și că este necesară o reevaluare a relațiilor bilaterale.
Pressman, acum bine cunoscut în Ungaria și adesea criticat de presa pro-Orban din Budapesta, a discutat despre impactul autoritarismului tot mai pronunțat în țară. El a evidențiat cum deteriorarea democrației în Ungaria influențează negativ peisajul politic și social.
David Pressman a declarat:
„Controlul partidului de guvernământ asupra presei și atacurile sale împotriva societății civile au creat o atmosferă a fricii. Atmosfera fricii permite corupției să se dezvolte, influențează alegerile guvernului în ce privește partenerii pe care-i are, nu doar pe plan intern, dar și pe plan extern.”
Ambasadorul a subliniat că aliații Ungariei trebuie să înțeleagă realitatea din țară și să recunoască necesitatea schimbărilor.
El a adăugat: „Trebuie să avem o recalculare și o regândire a relației cu Ungaria. Trebuie să recunoaștem că ceea ce obișnuiam să trecem cu vedere trebuie văzut cu ochii noștri mult mai bine, iar la aceste lucruri trebuie să răspundem fără ezitare.”
Pressman a subliniat că vechea percepție conform căreia pozițiile guvernului ungar sunt „doar vorbe” este greșită. „Aceste «vorbe» sunt mesaje de politică, iar ele schimbă Ungaria,” a concluzionat el.
Strategia lui Orban și suportul pentru Trump
Viktor Orban și-a exprimat deschis sprijinul pentru Donald Trump și a încercat să se integreze în cercurile conservatoare, reacționare și neofasciste ale Partidului Republican. Echipa sa a lucrat intens pentru a-și construi relații cu aceste grupuri influente.
Trump, cunoscut pentru aprecierea sa față de cei care îi hrănesc ego-ul, l-a lăudat pe Orban. Deși prim-ministrul ungar este relativ necunoscut în Statele Unite, fostul președinte l-a descris drept un „lider puternic” și a spus despre el: „E o persoană dură, inteligentă,” în timpul unei dezbateri cu Kamala Harris.
Orban, care se confruntă cu critici din partea SUA și UE pentru deriva sa autoritară și apropierea de Kremlin, speră că o victorie a lui Trump la alegeri va schimba situația. El crede că o administrație Trump, cunoscută pentru tendințele sale autoritare, ar reduce presiunea asupra Ungariei privind deteriorarea democrației. La începutul anului, Orban a declarat entuziast: „Îl aștept pe Donald Trump!”
Într-un posibil ultim său discurs major înainte de o eventuală schimbare la Casa Albă, Pressman a afirmat că abordarea lui Orban nu servește intereselor Ungariei.
„Premierul Orban nu a făcut niciun secret din faptul că ar dori ca un anumit candidat să câștige alegerile. Nu cred că acțiunile care riscă să reducă o mare alianță de securitate între două țări la o relație personal-politică între două personaje este în serviciul oricărei alianțe democratice.”
Pressman a adăugat că, dacă alegerile nu vor aduce rezultatul dorit, Ungaria nu are un plan de rezervă, iar această atitudine riscantă va duce, inevitabil, la o schimbare în relațiile bilaterale.
Relațiile Ungariei cu Vestul sunt acum într-un punct critic. Orban continuă să navigheze riscant pe scena internațională, iar viitorul acestor relații complexe rămâne incert.