Statuia regelui Ladislau I a generat un imens scandal la Oradea

Recenta declarație a Episcopului romano-catolic Böcskei László referitoare la amplasarea unei statui a regelui Ladislau I în Cetatea Oradea a generat o dezbatere intensă în cadrul comunității locale. Inițiativa a provocat discuții privind reprezentarea personalităților istorice și culturale în spațiul public, stârnind opinii împărțite în privința impactului asupra identității românești și a altor figuri istorice.

Episcopul a susținut că amplasarea statuii regelui Ladislau I ar avea scopul de a reînvia o tradiție istorică veche, iar primarul Florin Birta a susținut această inițiativă.

Cu toate acestea, în comunitatea locală au apărut și voci critice care consideră că amplasarea statuii regelui Ladislau I ridică întrebări cu privire la modul în care istoria și cultura românească sunt reprezentate în acest context.

„O întâmplare”

În acest context, Mihai Tîrnoveanu, de la organizația „Calea Neamului”, a făcut o listă a monumentelor personalităților românești care au fost demolate sau „rearanjate” în Transilvania.

„A fost o „întâmplare” că la Sibiu în loc de Horea, Cloșca și Crișan, în centru este călăul lor, Brukenthal. A fost o „întâmplare” că la Turda, Avram Iancu încurca „arhitectura” fondurilor europene din centrul orașului. A fost tot o întâmplare că la Carei s-a proțăpit tot în centru, statuia autorului imnului Ungariei în timp ce Monumentul Ostașului Român va fi îngrădit de plăci din beton?

Tot o „întâmplare” a fost și că la Alba Iulia, acolo unde de 1 Decembrie defilează unii în uniformele Armatei Imperiale Habsburgice, s-a ridicat statuia lui Bethlem, fost principe al Transilvaniei. Tot „întâmplare” a fost că Emanuil Gojdu, tot la Oradea, a fost mutat din centru într-un parc, iar Mihai Eminescu a stat într-o cușcă de lemn vreo 4 ani …

„Întâmplător”, la Cluj-Napoca, Lucian Blaga, Mihai Eminescu și Memorandiștii au fost lăsați fără soclu și fără nume. Desigur tot întâmplător, la Valea Uzului unii nu au loc de crucile eroilor armatei române…

Dar cine a fost sceptic și a considerat toate astea doar niște „întâmplări”, se mai îndoiește acum că de fapt totul se înscrie într-o strategie de ștergere a identității, istoriei, memoriei naționale românești din Transilvania? Adică mai clar de atât, ce vreți: în locul lui Mihai Viteazu este Ladislau al Ungariei!”, a declarat Mihai Tîrnoveanu.

Promovare pentru Ladislau I pe banii din PNRR ai României

De asemenea, este important să menționăm că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) include obiective legate de Sfântul Ladislau în cadrul componentei pentru cultură. Unul dintre aceste obiective se referă la crearea și promovarea rutei Sfântul Ladislau pe teritoriul României, în cadrul căreia se propune reabilitarea a 20 de obiective și restaurarea a 5 obiective.

Pentru implementarea acestei rute sunt alocate 7,5 milioane de euro, care vor fi folosiți pentru reabilitarea a trei biserici și pentru promovarea altor 20 de obiective legate de personalitatea istorică a regelui Ladislau. Această inițiativă face parte dintr-un traseu de patrimoniu gândit pentru a conecta comunitățile maghiare din ceea ce este cunoscut sub numele de „Bazinul Carpatic”, avându-l ca punct de referință pe regele Ungariei, Ladislau.

Proiectul a fost prezentat pentru prima dată în 2017 de către vicepreședintele executiv al UDMR, Hegedus Csilla, la Universitatea de Vară de la Tusnádfürdő (Băile Tușnad), un eveniment unde liderul partidului FIDESZ, premierul Viktor Orban, obișnuiește să își prezinte planurile pentru „reunificarea națiunii maghiare”.

Hegedus Csilla a explicat atunci că traseul Sfântului Ladislau cuprinde 44 de locații din nordul Ungariei și Transilvania. Scopul este să ofere vizitatorilor experiențe atractive și să promoveze așezările care nu sunt în mod obișnuit destinații turistice.

De asemenea, acest proiect urmărește să dezvolte cooperarea și să creeze un sentiment de apartenență între comunitățile de limbă maghiară din Bazinul Carpatic, pentru a atrage turiști și grupuri noi de vizitatori.