Anul acesta ministerul Educației și Științei din Ucraina va tipări manuale de limba și literatura „moldovenească”. De asemenea, vor fi elaborate programe școlare respective și va pregăti cadre didactice pentru a nu-i discrimina pe vorbitorii acestei limbi, potrivit unui răspuns oferit Consiliului Național al Românilor din Ucraina (CNRU).

Românii din Ucraina trebuie să învețe în „limbă moldovenească”

Consiliul ceruse Kievului să renunțe la folosirea sintagmei de „limbă moldovenească” la nivel de stat și în spațiul public din Ucraina, anunță presa din Cernăuți. Un memoriu în acest sens a fost înaintat președintelui Volodimir Zelenski, primului ministru și ministrului Educației de la Kiev.

CNRU arată că, oficial, „limba moldovenească” este recunoscută doar în Ucraina și în „republica moldovenească transnistreană” separatistă, creată de Kremlin, iar asocierea nu se potrivește deloc Kievului.

În răspunsul primit din partea MAE de la Kiev se arată că sintagma „limba minorității naționale moldovenești” este înscrisă în Legea Ucrainei privind ratificarea Cartei limbilor regionale sau limbilor minoritare.

Astfel, la fel ca și în cazul Ministerului Educației din Ucraina, se arată că nu ține de competența directă a diplomaților ucraineni definirea existenței sau inexistenței unei limbi.

„Propunerile prezentate în memoriul Dumneavoastră pot fi examinate în cadrul evenimentelor, desfășurate de Serviciul de Stat al Ucrainei privind Politicile Etnice și Libertatea Conștiinței, în contextul de optimizare a procesului de implementare a respectivelor regulamente ale Legii Ucrainei privind minoritățile (comunitățile) naționale din Ucraina”, transmit autoritățile de la Kiev.

Atitudinea românilor s-a schimbat foarte mult după 2017

În acest context, dar și al războiului dintre Rusia și Ucraina, Dr. Marin Gherman, doctor în științe politice, director al Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, și jurnalist, a vorbit despre starea de spirit a românilor din Ucraina.

„Atitudinea românilor, care era negativă faţă de Rusia, s-a schimbat foarte mult după 2017, când s-au dat legi prin care au fost încălcate multe dintre drepturile minorităţilor, deci şi ale noastre. Înainte de 2017, românii erau foarte apropiaţi de Ucraina spunând că este un stat care va intra în UE şi, prin urmare, va fi mai aproape de România, dar mai ales datorită faptului că ne lăsa să vorbim limba noastră, să o folosim în administraţie, în şcoli.

După 2017, foarte mulţi români s-au simţit dezamăgiţi spunând că au vrut să trăiască într-o ţară ruptă de standardele sovietice. Aşa se face că a apărut un soi de indiferenţă şi, din această cauză, nu mai consideră confruntarea ruso-ucraineană ca fiind ceva de sufletul lor. Ei spun: «Rusia ne-a luat teritorii, Ucraina ne-a luat limba». Este o exagerare, dar gândiţi-vă ce poate face Rusia.

Erau cândva asociaţii româneşti în Crimeea, iar acum nu mai este niciuna. Şi atunci când românii din Ucraina se plâng autorităţilor de la Kiev, li se răspunde: «Astea sunt teme care mai aşteaptă. Acum avem război». Legile date în 2017 restricţionează foarte mult drepturile minorităţilor”, declară acesta.