Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie, Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri “Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane (București) a scris un articol pentru project-e.ro, cu privire la creșterea vârstei de pensionare.

Totodată, el a vorbit și despre abordările liberalilor în ceea ce privește realizarea PNRR-ului și viziunea pe care o au aceștia.

„Că sistemul public de pensii este cea mai de succes schemă Ponzi din istorie, adică o mega păcăleală livrată de socialiști, se știe. Că în prezent nu îmi dau seama cum mi-ar putea plăti statul pensia viitoare, am mai spus.

Există două tipuri de abordări într-o asemenea problemă

Una e pur contabilă:
„Hai să vedem de unde tăiem sau ce taxe să creștem ca să acoperim gaura!”

Nu îți trebuie studii prea înalte ca să abordezi în așa fel chestiunea. Este o viziune pe termen scurt care, din păcate s-a strecurat în PNRR.

A doua este economică:
„Hai să vedem cum putem schimba sistemul astfel încât să funcționeze sustenabil!”, a scris analistul.

”A crescut cumva speranța la viață”?

În ceea ce privește creșterea vârstei de pensionare, analistul se întreabă dacă cumva speranța la viață din România a crscut, astfel încât acestă creștere să fie justificată.

El a dat exemplu precizările sociologului Vasile Ghețău care susținea că speranța la viață a regresat în ultimul deceniu, deci practic această majorare a vârstei de pensionare este ca o lovitură pentru toți cei care au muncit o viață întreagă.

„Abordarea economică presupune să te uiți la costurile de oportunitate ale soluțiilor, să vezi consecințele pe termen lung, să ai o viziune constructivă. Îți trebuie o bună educație ca să gândești așa.

Din păcate, din subteranele administrației publice tot se avansează „rezolvarea” contabilă a problemei pensiilor. Se vorbește iar despre creșterea vârstei de pensionare. Bine, nu se spune asta pe șleau, dar se subliniază importanța „corelării între speranța de viață și vârsta de pensionare”.

Limba de lemn nu poate ascunde însă intențiile păpușarilor care vor creșterea vârstei de pensionare. Dar, apropo, a crescut cumva speranța de viață astfel încât să fie justificată, în mod corelativ, ridicarea vârstei de pensionare? Sociologul Vasile Ghețău a arătat că nu, speranța de viață a stagnat sau chiar a regresat în ultimul deceniu (trist). Deci, totul este o cacealma, cuvinte prețioase rostite doct, poate-poate dau pe spate audiența analfabetă economic”, adaugă analistul.

Singura pensie autentică

El a dat exemplu reducerea vârstei de pensionare pentru armata, poliție, dar și magistrați, iar majoritatea societății este obligată să se sacrifice, muncind mai mult decât ceilalți.

Totodată,  Bogdan Glăvan a mai adăugat că există o inechitate uriașă în sistem și este nevoie de puțină curățenie. Analistul se întreabă de ce un profesorul trebuie să muncească până la 70 de ani, pe când un magistrat sau polițist se pensionează chiar și la 40.

„Nu știu cum acestor birocrați nu le este rușine să tot propună soluția contabilă a austerității

După ce au rupt finanțele publice prin pensii speciale + reducerea ridicolă a vârstei de pensionare în armată, poliție, pompieri, magistrați etc., vin acum cu nesimțire să ceară majorității societății să se sacrifice, muncind mai mult.

Eu cred că ar trebui să gândim economic problema, inclusiv din perspectiva economiei politice. Bunăoară, să realizăm că, așa cum tocmai am spus, soluțiile adevărate nu pot veni de la privilegiații sistemului, adică tocmai de la cei care l-au pus pe butuci. Hai să gândim pe termen lung și în mod principial.

Dacă avem o inechitate uluitoare în sistem, atunci hai să tăiem inechitățile; de ce să muncească profesorul până la 70 de ani, polițistul sau magistratul care acum se pensionează la 45 de ani (știu pe cineva care a ieșit la 40) nu pot munci până la 65?”, a mai adăugat acesta.

Analistul susține că singura pensie autentică rămâne pilonul II de pensii, cel bazat pe acumulare. Totodată, acesta a ținut să tragă un semnal de alarmă pentru tineri. Glăvan se întreabă dacă această majorare a vârstei de pensionare nu ar putea duce cumva la plecarea a cât mai multor români în străinătate, pentru un trai mai bun.

„Hai să consolidăm pilonul II de pensii, adică pensia bazată pe acumulare, singura pensie autentică.

Hai să gândim în profunzime, să abordăm problema într-o manieră închegată, să stimulăm natalitatea care acum este sub nivelul mării, să creștem economia pentru a genera noi locuri de muncă, să facem România un magnet pentru capital și pentru cei dornici să muncească.

Dacă noi mărim vârsta de pensionare, oare credem că îi încurajăm pe tineri să rămână aici?”, a adăugat acesta.