În plină stare de urgență, la finalul lunii martie, antrepreonul Octavian Bădescu a lansat campania #hailatreaba prin care cerea statului să nu se implice în economie profitând de criza COVID-19. În aceeași perioadă a trimis și o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis si premierului Ludovic Orban prin care cerea încetarea stării de urgență pentru că ”nicio instituție a Statului nu are căderea (cel puțin morală) să închidă viața economică și socială a cetățenilor săi, pe termen nedefinit”. La finalul lunii mai, Bădescu a mai făcut un pas important și a anunțat că intră în lupta pentru primăria Capitalei. Revista Capital a stat de vorbă cu el pentru a înțelege care este viziunea sa pentru dezvoltarea Bucureștiului. Concluzia: Octavian Bădescu propune un proiect autentic clasic-liberal, bazat în principal pe libertate individuală și economică, pe eficienta și pe o regândire a arhitecturii bugetare a celui mai mare oraș al țării.
Octavian Bădescu este cu siguranță un antreprenor pur-sânge. Povestea lui în lumea afacerilor a început în anul 2000, după ce a candidat fără succes pe listele CDR pentru Parlament. Avea numai 25 de ani și spune că eșecul a fost de bun augur. ”Atunci mi-am pus problema că întâi trebuie să îmi clădesc o carieră și abia apoi să mă gândesc la politică. Dacă CDR intra în Legislativ în 2000 probabil ajungeam angajat ca expert parlamentar, eu nefiind pe un loc eligibil, si deveneam și eu unul dintre cei care trăiesc doar din politica, din bugetul statului”, explică antreprenorul.
Așa că, imediat după alegeri, s-a angajat la o firmă de curierat pentru un salariu de numai 50 de dolari pe lună, în condițiile în care un debutant în acea perioadă primea cam 100 de dolari. ”M-am angajat la departamentul de vânzări și acestea erau regulile. Pe lângă acest salariu, mai primeam câte 25 de dolari pentru fiecare contract încheiat pentru firmă. Un agent bun făcea cam un contract pe săptămână, adică ajungeam cam pe la 150 de dolari lunar, echivalentul a cca 3000 de lei în zilele noastre, raportat la nivelul veniturilor de atunci din România”, își amintește Bădescu.
Din poziția de manager de top în cea de antreprenor
”În 2007 mi-am făcut propria mea firmă de curierat, Sameday Curier, care a fost prima companie românească listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București, în anul 2015. În 2018 firma a fost achiziționată de Emag, atunci având o valoare de piață de cca două milioane de euro. În aceeași perioadă am mai construit o companie, Retailplus Eastern Europe, împreună cu niște parteneri din Israel. Este tot o companie prestatoare de servicii, tot firmă bazată e rețele de oameni peste tot în Sud-Estul Europei. Asta este specialitatea mea, rețele de oameni. Și această companie am vândut-o în 2012 catre o companie din grupul Nielsen, după ce o dezvoltasem timp de patru ani”, explică Octavian Bădescu.
Acum dezvoltă o rețea de agenți imobiliari, o afacere care are un specific: este o societate pe acțiuni, acționari fiind chiar agenții imobiliari. ”Eu cred foarte mult într-un concept în care angajații să fie direct interesați. Acum suntem la început, avem 12 agenți. Implicarea în afacerile imobiliare a venit după ce am achiziționat mai multe apartamente cu banii făcuți în celelalte afaceri. Dacă tot am cumpărat și vândut apartamente, am văzut problemele de pe piață. Așa a apărut ideea Freedom Group, compania pe care o dezvolt acum”, explică antreprenorul.
Mesaj contra curentului în plină stare de urgență
În această primăvară, în plină stare de urgență, Octavian Bădescu a dat semne că se întoarce la pasiunea lui din tinerețe: politica. Modul prin care a făcut a fost reprezentat de o mișcare cel puțin surprinzătoare pentru luna martie a acestui an. Într-o perioadă în care românii erau în mod real panicați de apariția noului coronavirus și autoritățile își arătau dorința pasională pentru restricții, Octavian Bădescu a ieșit la rampă cu un mesaj diferit.
La finalul lunii martie a lansat campania #hailatreaba și o scrisoare deschisă către președintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban. Prin apelul său, Bădescu a susținea la vremea respectivă că trebuie încetată starea de urgență pentru că ”nicio instituție a Statului nu are căderea (cel puțin morală) să închidă viața economică și socială a cetățenilor săi, pe termen nedefinit, sub pretextul unor „situații de urgență”. Funcționarii de stat și locali pot pretinde, sau chiar deține, puteri legale pentru a-și închide comunitățile. Dar ar trebui să reziste la exercitarea acestor puteri”.
Omul de afaceri mai spunea că ”în mai putin de o lună, mii de proiecte antreprenoriale mici și medii sunt complet destructurate. Companii mijlocii și mari se confruntă cu probleme majore. Aproximativ 10 % din populația activă este deja în șomaj. Sute de mii de venituri sunt afectate. Libertatea individuală este profund afectată”.
Contrareacție la #stamacasa
În încheierea scrisorii sale omul de afaceri pleda pentru ”un semnal inechivoc de a ne întoarce în cel mai scurt timp posibil în deplină activitate, doar aceia care gasim de cuviință să o facem, în deplină cunoștință de cauză și prin respectarea firească a regulilor de prevenție în contextul actual. Numai prin schimbarea de urgență a paradigmei din #stamacasa în #hailatreaba putem reporni economia, limita pagubele produse deja și demara revenirea la o normalitate imperios necesară. Stimați decidenți politici – Redeschideți economia, redați-ne libertatea! Hai la treabă!”
”#Hailatreaba a apărut ca o contrarecție la narativul #stămacasă. Mi s-a părut că există o reacție exagerată a politicului la problema coronavirusului și că această reacție va putea avea efecte care vor depăși impactul problemei medicale. „Hai la treabă” este un indemn peren, iar gradual s-a transformat într-o platformă pro libertate individuală, economică, pro proprietate privată. În acea perioadă am trimis și o scrisoare deschisă autorităților în care pledam pentru încheierea cât mai rapidă a stării de urgență. Efectele intervenționismului etatist vor depăși efectele pandemiei, atât în plan economic, cât și în plan medical. Autoritățile nu au răspuns la scrisoare. A existat o reacție în mediul online, 10-15% dintre cei care au văzut scisoarea, printre care si Gabriel Biris sau Radu Nechita, semnand-o”, își amintește Bădescu.
La finalul lunii mai Octavian Bădescu a mers și mai departe în intenția sa de a se implica în viața cetății și a anunțat că va candida pentru a doua cea mai importantă funcție în stat din punct de vedere al numărului de voturi: Primăria Capitalei. A devenit astfel al treilea candidat intra în cursă și singurul neafiliat politic, Gabriela Firea fiind candidat al PSD iar Nicușor Dan fiind susținut de catre PNL și USR+.
Partidele s-au decuplat de la nevoile oamenilor
Prima întrebare despre candidatura lui a venit logic: ce l-a determinat să candideze? ”Acest curent în care partidele s-au decuplat de la nevoile oamenilor m-a determinat sa candidez. A scăzut foarte mult și valoarea oamenilor care activează în politică. Anual, gradual, numărul doritorilor să se implice în zona politică a scăzut. Calitatea resurselor umane din partidele politice a scăzut și ea. Pe de altă parte vedem cum intervenția statului ne afectează într-o măsură din ce în ce mai mare și într-un mod nu neapărat pozitiv și asta te face să te implici. Este și o măsură de autoprotecție”, a explicat Octavian Bădescu.
Spune că nu se gândește inca la formarea unui nou partid politic: ”Eu am primit oferte de a candida la Primăria Capitalei din toamna anului trecut de la câteva formațiuni politice de mai mică anvergură, însă reacția politicului în problema coronavirusului m-a determinat să iau decizia. Am avut și în această perioadă discuții avansate cu mai multe formațiuni politice pentru un proiect comun si o candidatura in consecinta, dar până la urmă am ajuns la concluzia că este mai bine să candidez independent, cu adevărat liber”.
Antreprenorul spune că ”este mult mai util pentru societate să candidez astfel pentru că o structură politică are propriile ei reguli, propria ei agendă, deseori separata de agenda cetățeanului, iar cetățenii nu mai au practic un reprezentant în administrație. Reprezentanții alesi ai cetățenilor reprezintă, de fapt, interesele unor structuri paralele, adică partidele politice”.
Acuzații de blat
Bădescu acuză PNL, PSD și sateliții acestora de blat la alegerile din toamnă. Potrivit lui Bădescu, partidele politice care ocupă actualmente scena politică vor să ȋși ȋmpartă, ca și până acum, puterea, ȋn detrimentul interesului cetățenilor.
,,Democrația ȋnseamnă pluralism, iar noi vedem cum, zilele acestea, partidele politice fac tot posibilul pentru ca, la Primăria Capitalei, precum și la sectoare, să avem cât mai puțini candidați, sa nu poata strange semnaturile necesare si sa vina cat mai putini oameni neracordati la retelelor partidelor inca mari la vot. Sub pretextul asa-zisei „unități a dreptei și a stângii”, PNL, respectiv PSD, aceste formațiuni care ȋmpărtășesc o singură ideologie transpartinica – “intervenționismul etatist” – negociază cu formațiunile politice mai mici posturi de primari, de consilieri sau directori prin administrația publică, ȋn schimbul susținerii candidaților lor.
Din cauza acestor jocuri politice meschine, care se ȋntâmplă de zeci de ani și care descurajează o reală competiție electorală, Bucureștiul a rămas la un grad de dezvoltare sub potențialul marilor capitale europene. Inclusiv de asta o bună parte a bucureștenilor nu au căldură și apă caldă, de asta plătim taxe și impozite mari ȋn raport cu serviciile publice de proastă calitate sau chiar pentru servicii de care nu beneficiem, de asta nu putem călători ȋn condiții decente cu transportul public pe timp de vară. Pentru că, ȋn funcțiile cheie ale administrației publice locale, se află oameni numiți pe criterii politice, prizonieri ai rețelelor de partid, care nu au viziune, nu au respect pentru individ și pentru resursele sale și au o competență extrem de limitată pentru pozițiile pe care au ajuns să le ocupe”, spune Octavian Bădescu.
Sabotaj pentru candidații independenți
Potrivit antreprenorului, limitarea acțiunilor de campanie electorală, impusă de Guvern, ȋn contextul pandemiei de coronavirus, este tot o ȋncercare de a sabota prezenta la vot si candidații nedependenți de partidele ce administrează România la nivel central și local sau pe cei care nu dispun de foarte multe resurse mediatice sau financiare, prelevate tot din taxe si impozite.
,,Tot cele două-trei partide politice care ȋși arogă monopoluri ideologice ȋn ȋncercarea de a păcăli cetățenii ȋn alegeri au căzut de acord ca, ȋn timpul campaniei electorale pentru locale și generale, să nu existe evenimente publice sau ȋntâlniri ȋntre candidați și alegători. Ba chiar Premierul ne ȋndemna să mutăm campania ȋn media și ȋn online. Este mai mult decât evident, pentru toată lumea, că aceste limitări sunt tot ȋn interesul celor doi candidați anunțați din partea PSD și a PNL/USR+. Ei au deja notorietate, au resurse din plin inclusiv din banii nostri, pentru a-și face reclamă ȋn social media și ȋn presă. Partidele știu bine că singura șansă a candidaților care nu sunt finanțați prin tot felul de campanii plătite de cetățeni prin intermediul instituțiilor publice o reprezintă contactul direct cu alegătorul. Partidele se folosesc de “coronavirus” ȋn favoarea lor, ȋncercând să țină oamenii prizonieri ai unui duopol, un interes care vine ȋn evidentă contradicție cu interesul cetățeanului, care doar printr-o competiție politică pe scară largă și neviciată poate obține cele mai bune rezultate pentru el”, adaugă Bădescu.
O prezență scăzută la alegerile locale și parlamentare din acest an ar fi un alt obiectiv al marilor partide politice, susține candidatul liber la Primăria Capitalei.
,,O prezență de 25-40% la alegeri, așa cum a fost ȋn 2016, le va asigura PNL-ului, PSD-ului și altor partide cu care sunt partenere ȋncă patru ani de liniște, ȋn care vor putea să ȋși ȋmpartă puterea locală și centrală ȋn interesul propriu, fără mari bătăi de cap și fără o opoziție reală, din afara sistemului. Este știut faptul că membrii și simpatizanții lor, cei cărora le-au creat o dependență de structurile politice, care merg la vot orice ar fi, nu depășesc ȋmpreună mai mult de 10% din totalul alegătorilor. De aceea au fixat data alegerilor locale ȋntr-o perioadă ȋn care lumea abia revine din vacanță, iar pe cea a alegerilor parlamentare ȋntr-o zi de sărbătoare ȋn familii.
Dar bucuresteanul nu e prost. Eu unul sunt convins că, ȋn 2020, cetățenii pot să le dea peste cap toate planurile, calculele și ȋnțelegerile. După tot ceea ce am văzut și trăit anul acesta, ȋntr-un moment critic, ȋn care un million de oameni au rămas fără loc de muncă, zeci de mii de afaceri s-au ȋnchis, economia este ȋn colaps și Primăria Capitalei țării este ȋn cvasi-faliment, sper că bucureștenii realizează că nu mai pot sta ȋn case pe 27 septembrie si ca nu e in interesul lor sa voteze tot PNL si PSD. Și mai sper ca tot mai mulți oameni liberi, profesioniști și competenți, din toată țara, vor avea curajul să ȋși asume candidaturi nedependente de rețelele politice inca mari și să ȋncerce să schimbe lucrurile ȋn bine, ȋn comunitățile lor”, concluzionează antreprenorul Octavian Bădescu.
Soluții pentru problemele sistemice ale Bucureștiului
El spune că ”în administrația locală observăm câteva problematici structurale și toate pornesc de la buget. Dacă ne uităm în problema veniturilor, observăm că pe de o parte, bucureștenii contribuie cu cca 25% la produsul intern brut, însă în administratiile locale din Bucuresti se întorc din taxe si impozite mult mai puțini bani, cam o cincime din contributia bucurestenilor.
Reforma începe în momentul în care cel prejudiciat își cere drepturile. Cu cât banul de îndepărtează de cetățean cu atât cresc șansele ca el să fie administrat prost, fie cu rea credință, fie din neștiință. Eu militez pentru un accent pe administrarea la nivel local. Noi petrecem 95% din timp în cadrul orașului”.
În susținerea afirmațiilor lui spune că în București muncesc peste un milion de cetățeni, dintr-un total de cca 5-6 milioane la nivelul întregii țări.
Bani risipiți
”Dacă ne uităm în problematica chetuielilor, observăm ca cheltuielile Bucureștiului sunt totusi mari. Statistica arată că se cheltuie aproape 50.000 de euro pe kilometru pătrat în fiecare zi, fiind un oraș dens. În structura chetuielilor este o foarte mare componentă de „bunuri și servicii” și una foarte mare de „cheltuieli de personal”. În administrație intră si foarte multe resurse care produc efecte foarte mici. M-am uitat, spre exemplu, la bugetele dedicate zonei de asistența sociala. Din 100 de lei, la asistatul social ajung efectiv doar 25 de lei. Restul se consumă „în sistem”, 30 de lei pe bunuri și servicii și 45 de lei sunt chetuieli de personal. Este clar că avem si o problemă de eficiență sistemică și ca trebuie să intervenim în ea”, explică Octavian Bădescu.
Antreprenorul afirma că și în sistemul energetic și în cel de transport public din Capitală există niște anomalii sistemice. ”Mare parte din cheltuieli se duc în Termoenergetica și în Societatea de Transport București (STB). Pe noi ne costă gicacaloria mai mult decât îi costă pe cei din țările nordice.
În ceea ce privește STB-ul, o călătorie în București a ajuns să coste 6-7 lei, pe cost, nu pe prețul plătit de cetățean, biletul fiind unul subvenționat de la bugetul primăriei. Cam atât ne costă și cu Uber o călătorie, ceea ce este anormal.
Este clar că este o problemă de eficiență. Piața liberă poate să dea răspunsuri la problema Termoenergetica sau chiar la cea a STB. Trebuie lăsată libertatea oamenilor să își instaleze centrale termice de apartament sau construirii unor centrale termice de cartier. Primăria poate încuraja astfel de proiecte.
Un tip de nedreptate se referă la prețul plătit prin subventii pentru energie termica si transport in comun de către oamenii care nu le folosesc. Cetățeanul care nu este racordat la sistemul centralizat de energie și nu folosește STB plătește, în medie, cam 1000 de euro pe an pentru aceste servicii. Trebuie sa ne uitam in primul rand la costuri si la cauzele lor, trebuie eficientizat”, explică Bădescu.
Și-a propus să conducă orașul prin consultarea cetățenilor
Antreprenorul și-a propus un stil de conducere a primăriei relativ inedit pentru România: ”Trebuie sa consultăm mai des populația inclusiv în privința marilor probleme ale orașului, chiar si a organizarii sale. Această candidatură este menită și să pună aceste problematici structurale pe tapet. Cred că mediul politic va ține cont de părerea oamenilor pentru că nu poți ignora sute de mii de cetățeni.
Sunt si presedinte de asociatie de proprietari, iar dacă facem o paralela între administrația unui oraș și o asociație de proprietari, observăm că în cazul ultimei, proprietarii sunt cei care iau marile decizii. Și într-un caz și în celălalt vorbim de „spații comune”. La nivelul orașului nu se întâmplă lucrul acesta și eu cred că trebuie să implicăm mai mult cetățenii. Eu am de gând să consult cetățenii cu privire la banii din taxe și impozite și la destinația lor”.
Spune că reprezentanții oamenilor în consiliile de sector și in cel general ar trebui să interacționeze mai mult cu votanții lor: ”În București sunt peste 200 de consilieri locali, la sectoare și la Primăria Capitalei, ei ar trebui să interacționeze mult mai mult cu cetățenii. Eu nu m-am întâlnit niciodată cu vreunul dintre consilieri. Consilierii sunt cam decuplați de problemele cetățenilor.
Voi colabora cu consilierii din toate partidele. Acesta este și un avantaj, eu nefiind într-un partid îi pot coagula în jurul unor proiecte importante. Cred că este un avantaj pentru cetățeni să aibă la primărie un reprezentant independent”.
Omul de afaceri spune că se bazează pe faptul că PNL și PSD nu sunt în cea mai bună formă a lor, iar o prezență ridicată la vot va face ca mai multe partide să intre în consiliile locale și cel general.
”În acest mod nu vor exista două-trei partide dominante și se va putea negocia mai ușor pentru crearea unei majorități. Dacă partidele sunt mari, consilierii ignoră cetățeanul pentru că ei răspund mai mult comenzilor de la structurile lor politice. Cred că societatea are nevoie în acest moment de o diminuare a ponderii partidelor mari din clasa politica pentru ca aceasta să se poată restarta. Este nevoie de o „întoarcere a brazdei”, cum se zice în agricultură”, explică Octavian Bădescu.
Lungul șir de taxe din București
Un alt punct al proiectului lui Octavian Bădescu pentru Capitală se referă la taxele locale. Antreprenorul spune că și-a propus să reducă numărul lor și să le adapteze cuatumul.
”Eu m-am uitat pe un document al Primăriei Capitalei unde erau enumerate taxele locale. Avea 35-40 de pagini acel document, în timp ce la primăria din Amsterdam, spre exemplu, există doar 10-15 taxe.
Mi-a sărit în ochi o taxă de autorizare la restaurante. Deci, dacă ai două mese în fața trebuie să plătești vreo 3000 de lei pe an, cam același preț pe care îl plătește și unul care are zeci de mese. În București sunt mult prea multe taxe și unele sunt injuste.
O altă problemă a acestor taxe este reprezentată de eficiență. Dacă te uiți în buget o să vezi că nu se încasează prea mulți bani din aceste taxe, existand deci si suspiciuni de coruptie. In plus, Primăria Capitalei este dependentă în proporție de peste 90% de bugetul de stat și asta este total anormal”, explică omul de afaceri.
Un alt proiect al omului de afaceri se referă la șoseau de centură, la compania Elcen și la metroul bucureștean: ”Șoseaua de centură, Elcen și Metrorex trebuie trecute în administrația primăriei Capitalei. Pare ca a încercat și doamna Gabriela Firea și n-a reușit, dar eu muream cu ei de gât. Eu îi întrebam și pe bucureșteni ce părere au. Dacă bucureștenii se exprimă pe aceste teme, nu cred că factorul politic nu va ține cont de părerea lor”.
Octavian Bădescu și criza COVID-19
Octavian Bădescu a vorbit în interviul pentru revista Capital și despre clasa politică românească și despre modurile greșite în care aceasta se raportează la cetățeni. Una dintre teme se referă la proprietatea privată: ”La mine în casă stabilescu eu și așa se întâmplă acolo unde există proprietari, iar oaspetele merge pe regulile casei. În statul român există un respect limitat pentru proprietate. Spre exemplu, în cazul purtării măștilor eu sunt de acord în ceea ce privește spațiile publice, dar într-un restaurant, intr-o frizerie sau in alte afaceri private nu mi se pare normal. Cred că intervenția în astfel de spații trebuie reanalizată. Eu cred foarte mult în responsabilitatea individuală în problema coronavirsului. Intervenția statului trebuie să fie cât mai limitată, asta ar scădea și costurile tuturor”.
Explică faptul că este un risc foarte mare că în ultimele patru luni viața noastră se învârte în jurul a câteva cuvinte: COVID, distanțare socială, spitale, pandemie, medici, masti, decese. Spune că asta ne duce într-o stare de frică paralizantă, care afectează economia, dar ne duce totodata și într-o zonă de depresie și ne crează alte afecțiuni de sănătate.
Cum ar fi gestionat Octavian Bădescu criza COVID-19? ”Aș fi căutat să mă consult mai mult cu populația sub diverse forme. În timpul stării de urgență a existat o prevedere care spunea că se suspendă dialogul social. Asta nu mi se pare normal. Autoritățile nu s-au consultat cu populația, nu s-au consultat cu sindicatele, cu patronatele, cu primarii, nu s-au consultat cu nimeni. Așa au ajuns să ia măsuri neconstituționale. Eu nu aș fi închis parcurile, spre exemplu. Aș fi pus mai mult accent pe responsabilitate și mai puțin pe restricții”, explică antreprenorul.
Familia lui Octavian Bădescu
Omul de afaceri este căsătorit din anul 2004. ”Am fost inteligent si mi-am luat o soție mai deșteaptă decât mine. Avem doi copii, unul în clasa a 9-a și al doilea are 12 ani. Se îndreaptă spre antreprenoriat amândoi. Familia mea este una pe care o consider foarte reușită. Îmi petrec timpul cu ei, în măsura posibilităților unei vieți active. Inclusiv soția este foarte ocupată pentru că are o societate de avocatură. Stăm cu copiii mai mult seara, în weekend și în vacanțe”, explică Bădescu.
Cine este Octavian Bădescu
De-a lungul timpului Octavian Bădescu a fost implicat că fondator și manager în diferite proiecte antreprenoriale în domenii precum cel de curierat, de cercetare de piață și de marketing direct, cele mai relevante fiind Sameday Courier și Retailplus Eastern Europe – companii din care a făcut exit către Emag, respectiv către o companie aparțînând grupului Nielsen.
Creator al produsului Lokko – o aplicație mobilă și un sistem de management al comenzilor – integrat la momentul exit-ului în Sameday Courier, produs care a obținut premiul „Inovația anului” în cadrul a două gale de e-commerce și de curierat.
Pentru o perioada a fost implicat în proiectul denumit generic “management privat la companii de stat” la Compania Națională Poștă Română că director al PrioriPost, apoi că membru în Consiliul de Administrație a SC Electrocentrale București S.A.
Susținător entuziast al virtuțiilor pieței libere și al libertății în ansamblu, preocupat de implicare în evoluția societății în general și de optimizarea gestionării resurselor publice în particular, a publicat de-a lungul timpului multe puncte de vedere pe teme imobiliare, antreprenoriale, manageriale, economice, sociale și politice și se implică activ în diferite proiecte legate cu precădere de antreprenoriat și de formarea tinerilor, impreuna si cu fundatia Romanian Business Leaders.