Sub titlul “Filiera Schweighofer, blocată în port”, jurnaliștii scriu despre un lot de cherestea blocat în portul Constanța de la finalul anului trecut. Valoarea mărfii este estimată la 800.000 de euro.

“Lemn în valoare de 800 mii de euro, procesat de compania Holzindustrie Schweighofer pentru export, a fost sechestrat în Vama din portul Constanța. Containerele cu cherestea sunt blocate de la începutul lui decembrie, când biroul vamal din Agigea a sesizat ceva suspect în documentele de export și a anunțat Garda Forestieră. Oficialii de la București au blocat imediat 78 de containere încărcate cu peste 3000 de mc de cherestea și, ca o măsură preliminară, au confiscat o parte din lemn”, scriu cei de la Rise Project.

Deși pare un subiect exploziv, realitatea e mult mai prozaică: e vorba de o simplă eroare administrativă a austriecilor: au trimis în vamă marfa cu acte Schweighofer România, dar ea era cumpărată de o alta firmă din grupul HS Timber Group. Cazul este cercetat de autorități, marfa fiind blocată până la lămurirea situației.

Cât de “ieftin” este lemnul românesc

Problema e că autorii articolului folosesc în materialul lor câteva artificii pentru a potența materialul. Sunt artificii care speculează sensibilitatea românilor pentru o temă sensibilă: pădurile.

”Schema de acum e simplă: au interpus o companie din Viena, parte din grupul austriac, ca să vândă în Japonia, cu adaos foarte mare, lemnul ieftin din România” au scris cei de la Rise Project pe pagina lor de Facebook în încercarea de a promova materialul.

Postarea conține două informații false. Prima este aceea că se vinde lemn ieftin din România cu adaos mare.

Am verificat care este prețul lemnului din România și am descoperit că acesta nu este nici pe departe ieftin în comparație cu alte state de jur.

La finalul anului trecut, lemnul tăiat la dimensiune procesat din copacii cu diametru de 25 de cm (cei pe care îi procesează HS Timber Productions în România) se vindea în România cu cu 86 de euro metrul cub. E mult? E puțin? Putem să ne facem o idee dacă facem o comparație cu statele din jur.

În Austria, aceeași categorie de lemn se vindea la finalul lui 2019 cu 65 de euro metrul cub, în Slovacia cu 65 de euro metrul cub, iar în Germania cu 55 de euro. Cel mai ieftin se vindea acest tip de masă lemnoasă în Cehia, cu 50 de euro metrul cub.

Practic lemnul românesc nu se vinde ieftin, așa cum scriu cei de la Rise Project, ci mai scump chiar ca la Viena.

”Lemnul românesc” blocat este din Cehia

A doua minciună din postarea de ieri se referă la adaosul mare adăugat la lemnul românesc. De fapt, adaosul aplicat de austrieci este la lemnul importat din Cehia și procesat în România și reprezintă valoarea adăgată obținută prin procesare.

Practic, în vagoanele blocate în Constanța se află 70% lemn ieftin din Cehia, procesat în România, la Sebeș, iar contractul prin care jurnaliștii scriu că Schweighofer își externalizează profiturile din România este cel mai probabil cel pentru serviciile de transport al lemnului ieftin din Cehia în România.

Jurnaliștii susțin și în interiorul articolului că lemnul este românesc și trebuia să ajungă în Japonia. “Transportul ar fi trebuit să ajungă în Japonia și țări din Orient, destinații deja tradiționale pentru lemnul românesc. Austriecii au contracte vechi în Țara soarelui răsare”, scriu tendențios cei de la Rise Project.

Ce spune directorul HS Timber Productions România

Capital a luat legătura și cu Dan Bănacu, directorul general al austriecilor în România, pentru a vedea care este situația lemnului procesat de HS Timber Productions.

”Este dificil să fii competitiv în ziua de astăzi, prețul lemnului este foarte mare în România. Chiar dacă importul de materie primă poate crea impresia unui tarif mult mai ieftin, se adaugă cheltuieli logistice care duc pragul costului final la valori asemănătoare cu cele de pe piața internă. Un exemplu concret: bunurile cu valoare adăugată care se află în acest moment în containerele verificate de autorități, sunt produse din materia lemnoasă importată din Cehia. Materia primă importată din Cehia a fost procesată în România iar în acest exemplu, containerele respective conțin în proporție de peste 70% materie primă din import. Nu este ușor să rămânem competitivi în acest context, mai ales când fabricăm bunuri cu valoare adăugată, produse la cele mai înalte standarde, astfel încât să facă față cerințelor celor mai pretențioase piețe la nivel mondial, precum cea din Statele Unite sau cea din Japonia. Dacă ne uităm și la contextul economic actual în care se găsește România, moneda națională este supusă presiunilor externe, iar investițiile și exportul sunt singurele soluții care pot aduce stabilitate în această perioadă. Presiunea asupra bugetului de stat este și ea la fel de mare și în acest context, stimularea activității economice ar trebui să fie o prioritate pentru autorități”, ne-a explicat Dan Bănacu.

Cât lemn se taie în România anual

De altfel, statisticile arată că Holzindustrie importă 46% din lemnul pe care îl procesează în România, 54% provedind din pădurile locale. În anul 2018, austriecii au procesat aproape 2,2 milioane de metri cubi în fabricile din țară din care doar 1,2 milioane metri cubi era lemn din România. În primele opt luni ale anului trecut austriecii au importat 49% din lemnul procesat în fabricile de aici.

Și dacă tot am ajuns la păduri, este important de specificat că austriecii procesează doar 6% din lemnul care se taie legal anual în România. Media ultimilor cinci arată că în România se taie puțin peste 18 milioane de metri cubi anual, iar austriecii procesează sub 1,2 milioane de metri cubi.

Să mai și râdem

O altă acuzație a celor de la Rise Project este aceea că Holzindustrie Schweighofer România este o companie anchetată de DIICOT. Este de fapt un alt slalom pe lângă o bornă de adevăr. Conform comunicatului DIICOT, Ancheta respectivă se referă la angajați sau foști angajați ai companiei, nu la firmă. O diferență esențială.

Practic, o anchetă prezentată ca fiind explozivă are toate șansele să fie comparată cu un celebru banc care circula în vremuri de tristă amintire. Este vorba despre bancul cu celebrul compositor Haciaturian: “Este adevărat că faimosul compozitor Haciaturian a primit lunea trecută în dar o Volgă, pentru serviciile aduse URSS? Da, dar nu luni, ci miercuri. Și nu a fost vorba de o Volgă, ci de o bicicletă. Care nu i s-a dat, ci i s-a furat.”