A scrie despre ceea ce se va întâmpla în lume în următoarea jumătate de secol e o sarcină pe care şi-o asumă, de obicei, autorii de best-selleruri îndoielnice. Însă când autorul este un respectat bancher, lucrurile stau altfel…
Jacques Attali este un nume pe care românii l-au auzit prima oară la începutul anilor ‘90, odată cu cel al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), instituţie pe care acest economist şi fost înalt funcţionar public francez a fondat-o în 1991 şi pe care a condus-o, din postura de preşedinte, până în 1993. Attali a fost (şi încă este) unul dintre cei mai influenţi oameni din politica franceză, ca fost consilier special, timp de zece ani, al preşedintelui François Mitterrand.
Cel puţin pentru francezi, nu e neobişnuit ca un om politic sau înalt funcţionar să scrie şi cărţi. Attali e chiar un autor prolific, semnând până în prezent vreo 40 de volume; cel mai recent tradus în româneşte, „Scurtă istorie a viitorului“, apare la noi la doar un an după lansarea în patria autorului.
Ceva mai puţin obişnuit, însă, e tema acestui volum extrem de dens în informaţii: în ceva mai mult de 200 de pagini, Attali schiţează un tablou comprehensiv al istoriei capitalismului şi al posibilului său declin în următoarea jumătate de secol. Asemenea proiecţii pe termen lung nu sunt neapărat atât de riscante încât să fie complet nerelevante; dar trebuie menţionat că ele au sens mai mult prin analiza premiselor de plecare, al prezumţiilor de la care porneşte analiza.
Din acest punct de vedere, cele mai serioase obiecţii care i se pot aduce cărţii lui Attali se referă la maniera lui de a face proiecţii liniare (autorul presupune adesea că ritmurile de creştere economică ori tendinţele demografice se păstrează constante de-a lungul deceniilor), la o anumită neîncredere în capitalismul de piaţă (Attali este de stânga, socialist de fapt), precum şi la ignorarea cvasi-totală a forţelor non-economice care modelează lumea (de tipul sistemelor de idei).
Rezumând rapid predicţiile lui Attali, să spunem doar că ele se referă la declinul modelului economic american (şi, implicit, şi al Statelor Unite ca putere mondială), la apariţia unui „hiperimperiu“ materializat, în cuvintele autorului, sub forma unei „pieţe fără stat“, a „victoriei pieţei asupra democraţiei“. Mai departe, apariţia „hiperimperiului“ ar putea declanşa „hiperconflictul“, un dezastruos război planetar rezultat din miriadele de conflicte regionale care ne aşteaptă, produse de lupta pentru resurse naturale, pentru redesenarea frontierelor, în numele religiilor şi sub presiunea decalajelor demografice dintre statele sărace şi cele dezvoltate.
În cele din urmă, spune Attali, am putea asista la naşterea unei „hiperdemocraţii“; coşmarul hiperconflictului nu poate dura la infinit, dar pentru asta va trebui, probabil, ca înseşi regulile pieţei să se schimbe. Attali vorbeşte despre o „economie relaţională“, de tip nou, susţinută de interesul public comun, de instinctul de solidaritate al oamenilor, în care profitul întreprinderilor economice nu mai este o obligaţie, ci doar o finalitate.
Există, în această ediţie, şi un capitol scris de Attali special despre România. Sunt lucruri deja cunoscute: România e o ţară agricolă, care nu a ştiut niciodată să facă din accesul la Marea Neagră un avantaj strategic şi nu a creat niciodată cu adevărat o clasă creativă numeroasă de ingineri, savanţi sau întreprinzători. Trist, dar adevărat; provocările pe care ni le adresează viitorul se văd altfel după lectura acestei cărţi.
Editura Polirom 224 pagini
PREŢ: 19,95 LEI
Bestseller
OMUL RESENTIMENTULUI este una dintre cărţile cele mai cunoscute ale filozofului german Max Scheler. Analiza acestui sentiment sau, cum spune autorul, a acestei „dispoziţii psihologice“, poate fi extinsă, pentru cititorii contemporani, la studiul naţionalismului ori al conflictului dintre Islam şi Occident.
Editura Humanitas
200 pagini
PREŢ: 19 LEI
Chuck Palahniuk, jurnalist şi prozator american, care a cunoscut celebritatea odată cu romanul său „Fight Club“, reuşeşte în BÂNTUIŢII un tur de forţă literar. Cele 23 de povestiri care compun această carte sunt printre cele mai şocante lucruri scrise vreodată de acest maestru al provocării.
Editura Polirom
456 pagini
PREŢ: 36,95 LEI
Nina Berberova este o voce greu de ignorat a literaturii ruse a exilului din secolul XX. Deşi a început să scrie în anii ‘40-’50, după plecarea ei din Uniunea Sovietică, a început să publice foarte târziu, debutând la 84 de ani. CARTEA FERICIRII, apărută postum, este un minunat roman.
Editura
Humanitas
208 pagini
PREŢ: 17 LEI
