O vorba de duh spune ca uneori trebuie sa imparti doua paie la trei magari. Asa s-a itimplat si la rectificarea bugetului de stat. Ministrii au cerut aproximativ 44.000 miliarde de lei si au primit numai 11.000 miliarde de lei. Ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, a promis 18.000 miliarde de lei, dar a fost mai zgircit decit declarase initial. Este posibil ca, pina la urma, saptamina aceasta sa mai aiba loc ica o schimbare a cifrelor bugetului. Mai exact, ar trebui ca i urma „unor discutii individuale”, premierul si ministrul finantelor sa mai acorde fonduri unor ministere.
Surprinzator este faptul ca la iceputul acestei saptamini declaratiile oficiale se bateau cap i cap. Secretarii de stat din Ministerul Finantelor, Sebastian Vladescu si Valentin Lazea, sustin ca „rectificarea bugetului s-a terminat”, declaratii care o contrazic pe Gabriela Vrinceanu-Firea, purtatorul de cuvint al Guvernului, care a anuntat dupa sedinta Executivului ca va mai avea loc o rectificare de buget. Deocamdata, marile cistigatoare sunt Ministerul Apararii, Agriculturii si Ministerul de Interne. Apararea a primit 2.200 miliarde de lei, Internele vor primi 1.740 miliarde de lei, iar Agricultura va mai lua de la buget ica 1.500 de miliarde de lei.
Unele ministere au facut rost de bani de salarii
Chiar daca aceste sume nu sunt pe masura dorintelor ministrilor de resort, ei au reusit sa-si atraga invidia colegilor de cabinet. Spre exemplu, Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala a pierdut 200 miliarde de lei, iar Ministerul Sanatatii a ajuns pe minus cu 30 miliarde de lei. Bugetele mai mici se explica prin faptul ca institutiilor respective le-au fost retrase din buget unele imprumuturi externe.
O privire atenta asupra domeniilor care au primit bani ne conduce la o concluzie dezamagitoare. Declaratiile oficiale arata ca Ministerul Apararii si cel de Interne vor folosi pentru plata salariilor banii pe care ii vor primi. De altfel, sala-
riile militarilor au fost un lung subiect de discutii itre negociatorii romini si cei ai Fondului Monetar International. „Daca tot primesc bani mai multi, politistii ar trebui sa fie mai eficienti, respectiv sa creasca siguranta vietii cetateanului”, considera Sorin Dinu, analist la societatea de valori mobiliare TVM. in ceea ce priveste Ministerul Agriculturii, banii se vor duce, conform declaratiilor ministrului, Ioan Muresan, pentru subventionarea pretului semintelor, pentru acordarea primei la lapte si, evident, pentru salarii. De asemenea, fondurile bugetare vor fi folosite pentru a acoperi o parte din efectele secetei. „Statul nu ar fi trebuit sa acorde ajutoare pentru a ilatura efectele secetei. intr-o economie normala, exista pirghia asigurarilor agricole. Din pacate, i Rominia foarte putine societati din agricultura apeleaza la companiile de asigurari”, este de parere Sorin Dinu.
O alta cale prin care ar fi putut fi evitata alocarea unei sume importante de la buget pentru agricultura ar fi fost accelerarea procedurilor de obtinere a fondurilor alocate de Uniunea Europeana prin programul Sapard. Cele trei ministere care au primit cei mai multi bani de la buget sunt restantiere i ceea ce priveste restructurarea aparatului administrativ. Spre exemplu, prin acordurile icheiate cu organismele internationale, Ministerul Agriculturii ar fi trebuit sa-si reduca numarul functionarilor. Cei 18.500 de salariati din minister sunt prea multi pentru un buget atit de avid de bani.
Este clar ca banii bugetului s-au idreptat catre zone neproductive. Investitiile au fost uitate. Adevarul este ca nimeni nu mai asteapta minuni, adica investitii, de la buget. „Bugetul de stat are mai putine posibilitati de a participa la investitii. Companiile nationale gasesc sau ar trebui sa gaseasca singure bani pentru a face investitii. in acelasi timp, marile investitii i infrastructura sunt facute cu finantari externe”, afirma Aurelian Dochia, analist la SociA