Arta contemporană românească face pași mari către recunoașterea internațională. La fel ca în cazul cinematografiei – unde a fost nevoie de un Cristi Puiu ca să spargă gheața în care încremenise percepția specialiștilor din occident, a trebuit să apară un Adrian Ghenie ca să atragă atenția asupra acestei mișcări care a rămas prea mult timp în underground.  

Ioana Ciocan, probabil cea mai cunoscută curatoare de artă contemporană din România, explică traseul acestui fenomen al pieței artistice numit Adrian Ghenie: „La 39 ani, a expus deja în marile muzee ale lumii și dau doar câteva exemple: Museum of Contemporary Art Denver, Tate Liverpool. Anul acesta s-a vorbit mult despre cele două recorduri pe care le-a obținut. The Sunflowers in 1937, scoasă la vânzare de casa de licitații Sotheby’s la Londra în februarie 2016, a avut un preț de pornire între 400.000-600.000 de lire sterline și s-a adjudecat cu 3.117.000 de lire sterline. Iar în octombrie, tot la Londra, dar la casa de licitație Christie’s, lucrarea Nickelodeon s-a adjudecat cu 7.109.000 de lire sterline“.

Firește, faptul că o anume lucrare de Ghenie s-a vândut o dată cu 7 milioane de lire sterline nu înseamnă că toate lucrările acestuia se vor vinde de acum înainte cu această sumă. „Prețul de adjudecare pentru o lucrare într-o licitație publică depinde foarte mult de când a fost pictată, de subiectul pe care-l reprezintă, dacă acea lucrare a fost expusă în expoziții, ce expoziții. Toți acești factori formează prețul lucrării. Dar cel mai important factor este colecționarul care o cumpără și cât de mult acesta relaționează și îndrăgește lucrarea“. În România există două case de licitație care au scos la vânzare lucrări de Adrian Ghenie: Lavacow și Artmark. Lucrarea „Christ“ la casa de licitații Artmark a fost estimată inițial la 12.000-18.000 de euro dar s-a adjudecat cu 125.000 de euro, deci un preț de 10 ori mai mare decât prețul estimat de evaluatori.

În ziua de astăzi, arta contemporană este, fără îndoială, o extraordinară oportunitate de investiții. Valoarea unei opere de artă crește în timp, nu scade. Iar rentabilitatea artei o depășește cu mult pe cea a aurului. Ioana Ciocan recunoaște însă că „sunt puțini cei care cumpără artă gândindu-se la profit. Deciziile colecționarilor sunt de cele mai multe ori profund personale și sunt urmarea multor vizite prin galerii, ateliere de artiști și târguri de artă“.

Faptul că o operă de artă stabilește înainte de toate o legătură emoțională cu cel care alege să o achiziționeze face din aceasta un posibil cadou extrem de special. Pentru că gestul vorbește atât despre cel care oferă, cât și despre imaginea celui care primește în ochii celui dintâi și despre relația dintre ei. Dar unde poate fi găsit un asemenea cadou? „Avem în România galeriști de artă contemporană al căror program expozițional și coerență curatorială sunt urmărite cu interes de către comitetele de achiziție ale muzeelor internaționale“, explică Ioana Ciocan.

Cine sunt artiștii noului val care merită să fie urmăriți și unde îi putem întâlni? Tot Ioana Ciocan are răspunsul: „Nucleele artistice se formează când și unde ne așteptăm mai puțin. La Cluj, în 2005, când galeristul Mihai Pop și artistul Adrian Ghenie au deschis galeria Plan B, nu exista o piață pentru arta contemporană și nu-și închipuia nimeni că fondarea Plan B urma să transforme lumea artistică din România. De atunci, acolo s-a format un sistem care în primul rând a respectat artiștii și le-a oferit o platformă în care ei să lucreze și să se dezvolte. La Timișoara, colecționarul Ovidiu Șandor care se implică activ în scena de artă contemporană din România, membru al Comisiei de Achiziții de Artă Est-Europeană și Rusă a Muzeului Tate Modern (UK) a fondat bienala Art Encounters, a cărei primă ediție am vizitat-o în 2015. Cu siguranță că în perioada următoare, mai ales că Timișoara a fost desemnată Capitală Europeană a Culturii în 2021, întreaga zonă va resimți o revitalizare“.

Mulți iubitori de frumos care ar vrea să achiziționeze lucrări de artă consideră că prețul ar putea fi prohibitiv. Dar nu este așa. Ba chiar există galerii contemporane care au și magazine online unde prețurile sunt la vedere. Important este să ne acordăm suficient timp să căutăm sau să apelăm la un consultat de artă care ne poate ajuta.

Adrian Ghenie – Christ

 

Șerban Savu, Plan B – The Platform