INCERTITUDINE Votul pentru bugetul din 2009 se va da, cel mai probabil, în primul trimestru al anului viitor. Atåt Guvernul, cåt şi Parlamentul sunt tot mai puţin dispuse să şi-l asume, din cauza revendicărilor salariale şi a alegerilor. Deşi, conform legii finanţelor publice, Guvernul era obligat ca, pånă cel tårziu pe 15 octombrie, să trimită proiectul de buget în Parlament, decizia a fost amånată din cauza cererilor de creşteri salariale. Ministru
INCERTITUDINE Votul pentru bugetul din 2009 se va da, cel mai probabil, în primul trimestru al anului viitor. Atåt Guvernul, cåt şi Parlamentul sunt tot mai puţin dispuse să şi-l asume, din cauza revendicărilor salariale şi a alegerilor.
Deşi, conform legii finanţelor publice, Guvernul era obligat ca, pånă cel tårziu pe 15 octombrie, să trimită proiectul de buget în Parlament, decizia a fost amånată din cauza cererilor de creşteri salariale. Ministrul finanţelor, Varujan Vosganian, promitea că bugetul va fi aprobat de Cabinet pånă pe 10 octombrie. Anunţul era făcut, însă, înainte ca Parlamentul să voteze majorarea salariilor în educaţie cu 50%, decizie care a legitimat un val de revendicări salariale similare în tot sectorul bugetar.
Chiar dacă proiectul de buget va ajunge în forul legislativ în următoarea săptămånă, şansele ca aleşii să îşi dea votul final în actuala sesiune – care se încheie în decembrie – sunt foarte reduse pentru că luna noiembrie este dedicată în întregime campaniei electorale. De altfel, Camera Deputaţilor a anunţat că membrii săi nu vor mai lucra în comisii şi în plen, începånd din 20 octombrie. Oficial, parlamentarii vor avea activitate în teritoriu în această perioadă.
Început de an fără buget
Invocånd, pe de o parte, întårzierea Guvernului, iar pe de alta, campania electorală, reprezentanţii comisiilor de buget-finanţe spun că nu mai există timpul necesar pentru votarea bugetului pånă la sfårşitul anului 2008, deşi reprezentanţii PD-L au cerut Executivului să trimită proiectul în Parlament pentru a putea fi votat înainte de alegeri.
„Bugetul pe 2009 va fi votat în februarie – martie, anul viitor. Este imposibil ca Parlamentul să-şi dea votul în actuala sesiune pentru că este perioadă de campanie electorală şi nu se mai lucrează în comisii şi în plen, ci doar în teritoriu. După 30 noiembrie, actualul Parlament nu mai are mandat, este în tranziţie, pånă la validarea noului Legislativ“, afirmă Aurel Gubandru, preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor.
Punctul de vedere al deputatului PSD este împărtăşit şi de senatorul PD-L Graţiela Iordache. „Teoretic, este posibil să fie aprobat înainte de sfårşitul anului, dar fizic nu cred că se va putea, avånd în vedere că bugetul a dat naştere la discuţii furtunoase în fiecare an şi cu atåt mai mult va crea disensiuni, acum, în plină campanie“, declară Iordache, membru al Comisiei de buget-finanţe din Senat.
Un prim pas în această direcţie a fost făcut de parlamentari. Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis să nu adopte propriul buget pentru 2009, lăsåndu-l în seama viitorului Legislativ.
Unele partide de opoziţie, prin vocile liderilor, au arătat că bugetul trebuie să fie asumat de viitoarea putere, iar preşedintele PSD, Mircea Geoană, a clamat chiar „dreptul viitoarei majorităţi“ de a da votul final asupra bugetului.
Votarea bugetului naţional în acelaşi an în care ar trebui să fie pus în execuţie nu s-a mai practicat în Romånia de dinainte de 2001, cånd aceasta era o situaţie „normală“. Instabilitatea politică şi economică din acea vreme duceau la mari întårzieri, bugetul fiind votat în primăvara sau vara anului pentru care era realizat. Semnalul dat de Romånia mediului investiţional nu poate fi unul favorabil, în acest context.
Analistul economic Florian Libocor crede că aprobarea bugetului în primul trimestru al anului viitor „n-ar fi neapărat o catastrofă“. În opinia sa, diferendele politice din perioadele electorale ar putea fi eliminate dacă Parlamentul şi-ar asuma un buget multianual, pentru că „în discuţie este bugetul Romåniei şi nu al unei puteri foste sau viitoare“.
Legea finanţelor publice prevede că, în cazul în care bugetul nu este adoptat cu cel puţin trei zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, respectiv 31 decembrie, cheltuielile vor fi făcute potrivit bugetului din anul anterior, fără a „depăşi, de regulă, 1/12 din prevederile acestuia.“
Presiunea salariilor
Era de aşteptat ca dezbaterea bugetului în plină campanie electorală să fie o misiune grea pentru un guvern fără susţinere majoritară în Parlament. Revendicările salariale au complicat mai mult sarcina guvernului PNL, care s-a văzut prins între interesul politic şi „răspunderea“ faţă de stabilitatea economică a ţării.
Din acest motiv, Cabinetul nu avea motive să grăbească trimiterea în Parlament a bugetului pentru 2009. Somat din toate părţile să majoreze salariile, Guvernul a sperat să fie salvat de Curtea Constituţională, unde a invocat că Parlamentul nu a precizat sursa de finanţare în legea votată pentru majorarea de 50% a salariilor profesorilor. Cu toate că legea a fost declarată constituţională, premierul Tăriceanu a avertizat că aceste majorări ar duce la un dezastru economic, explicånd totodată că nu vrea să angajeze măsuri pentru viitorul guvern.
Poziţia prim-ministrului este sprijinită de declaraţiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. „Dacă problema nivelului de trai ar fi rezolvată prin decizii politice, toate ţările din lume ar fi bogate. Exact acolo unde nu a fost respectată legătura între salarii şi productivitate, ţările au intrat în declin agresiv“, a declarat acesta.
Majorările salariale cerute în această toamnă sunt foarte mari comparativ cu ceea ce Guvernul a aprobat pentru 2008, cånd creşterea salarială medie în sectorul bugetar a fost de 9,5%. Pe toată durata mandatului de patru ani a actualului guvern, creşterile salariale în sectorul bugetar au fost de: 43% pentru magistraţi, 70% pentru funcţionari publici, 54% pentru poliţişti, 75,7% în învăţămånt, 81,6% în sănătate şi 110% în diplomaţie.
În contestaţia pe marginea majorării salariale, înaintată Curţii Constituţionale, Guvernul estimează că suma suplimentară pentru creşterea salariilor în învăţămånt este de 700 milioane lei în 2008, reprezentånd 0,1% din PIB, şi de 4,3 miliarde de lei în 2009, (0,8% din PIB).
În cazul în care ar trebui să acorde majorări pentru toţi bugetarii, Guvernul evaluează costul bugetar la circa 15 miliarde de lei, reprezentånd 3,5 % din PIB, în condiţiile în care deficitul bugetului consolidat pentru 2009 a fost stabilit de către Finanţe la 2% din PIB. Reprezentanţii ministerului admit că întocmirea bugetului a fost întårziată din cauza „deciziei politice“ şi a multor „necunoscute“ pe partea de cheltuieli, generate de eventualele creşteri salariale, dar susţin că proiectul nu va include majorările şi va fi prezentat, în scurt timp, Parlamentului.
«Bugetul pe 2009 va fi votat în februarie – martie, anul viitor. Este imposibil ca Parlamentul să-şi dea votul în actuala sesiune pentru că este perioadă de campanie electorală.»
Aurel Gubandru, preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor
15 mld. de lei, însemnånd 3,5% din PIB, este efortul financiar care ar trebui făcut în cazul în care s-ar aproba majorări salariale pentru toţi bugetarii