Mark Galeotti, expert în chestiuni de securitate şi probleme ce implică Rusia, a analizat noul document aprobat sâmbătă de către Vladimir Putin. Ce nu este în regulă cu Strategia de Securitate Naţională a Kremlinului pentru următorii ani?
În acest weekend, preşedintele Vladimir Putin a aprobat noua Strategie de Securitate Naţională a Rusiei, care înlocuieşte documentul ce s-a aflat în vigoare în ultimii şase ani.
Document ce indică o schimbare progresivă a opticii ruseşti către paranoia
Nu este un document revoluţionar, însă indică o schimbare progresivă a opticii ruseşti către paranoia, cu o viziune asupra lumii în care nu doar unele ţări sunt considerate drept ameninţări, ci chiar şi procese care reconfigurează lumea modernă. Comentariile îi aparţin lui britanicului Mark Galeotti, expert în chestiuni de securitate şi probleme ce implică Rusia.
Noua strategie a fost elaborată de către Consiliul de Securitate, al cărui lider este Nikolai Patruşev, fostul şef al FSB (fostul KGB), care afirmă deseori că Rusia se confruntă cu un război nedeclarat din partea Occidentului.
Noua strategie este mai degrabă un cadru de planificare decât un act specific şi operaţional, afirmă Mark Galeotti. Se vorbeşte despre importanţa menţinerii unei descurajări nucleare adecvate sau despre necesitatea consolidării suveranităţii Rusiei asupra spaţiului său informaţional, însă nu se oferă detalii clare în niciuna dintre situaţii, notează Adevărul.
Opoziţia politică, opiniile minorităţilor şi stilurile diferite de viaţă sunt tratate ca ameninţări pentru stat
Noua Strategie de Securitate Naţională susţine că există o „dorinţă a ţărilor occidentale de a-şi păstra hegemonia” (punctul 7) şi de a „izola Federaţia Rusă” (punctul 18), iar „ţările neprietenoase” s-ar putea deda la „distrugerea unităţii sale interne”, la „instigarea şi radicalizarea unor mişcări de protest”, precum şi la „susţinerea unor grupări marginale”.
„Valorile spirituale, morale şi cultural-istorice tradiţionale ruseşti sunt atacate activ de SUA şi aliaţii săi, precum şi de corporaţii transnaţionale, organizaţii non-profit străine, non-guvernamentale, religioase, extremiste şi teroriste”, se arată la punctul 87 al strategiei.
Totuşi, Mark Galeotti atrage atenţia că securizarea tuturor aspectelor, asocierea tuturor temerilor şi a neplăcerilor Kremlinului cu subversiunea străină fac din noua strategie un produs al unei gândiri paranoice. Chiar şi opoziţia politică, opiniile minorităţilor şi stilurile diferite de viaţă sunt tratate ca ameninţări pentru stat, spune analistul.
Galeotti reaminteşte că, în 1974, autorităţile sovietice, îngrozite de ideea de a nu mai putea urmări fluxul de informaţii, au introdus legi draconice privind stocarea, utilizarea şi gestionarea maşinilor de copiat. Astăzi, Kremlinul ar fi la doar câţiva paşi distanţă de o încercare similară de a sta în faţa cursului firesc al progresului.
Sursa foto: Dreamstime