Adrian Negrescu, avertisment privind stagflația
Economistul Adrian Negrescu a declarat că stagflația reprezintă o situație extrem de periculoasă, deoarece poate afecta întreaga economie. El a explicat că, spre deosebire de o recesiune clasică, în care economia se curăță de afaceri neperformante, stagflația este mai gravă, fiind comparată cu un cancer care necesită tratamente complicate.
În stagflație, lâncezeala economică poate submina fundamentele economice, inhiba investițiile pe termen lung și genera neîncredere. Potrivit acestuia, creșterea prețurilor și scăderea puterii de cumpărare afectează pe toată lumea.
„Este o situaţie extrem de periculoasă pentru că riscă să afecteze întreaga economie, spre deosebire de o recesiune clasică în care economia se curăţă de afacerile neperformante din anumite sectoare şi îşi resetează modelele de business. Mai simplu spus, este ca diferenţa între o boală obişnuită şi un cancer din care scapi doar cu tratamente extrem de complicate. În stagflaţie, lâncezeala economică e de natură să macine fundamentele economice, să inhibe investiţiile pe termen mediu şi lung şi să genereze neîncredere. Toată lumea are de pierdut din această situaţie, în contextul în care creşterea preţurilor continuă, iar puterea de cumpărare scade tot mai mult”, a explicat acesta.
Economistul a menționat că datele oferite de INS confirmă, din păcate, această prognoză. După un an 2024 cu o creștere economică sub 1%, primele trei luni din 2025 arată o stagnare a activității economice în diverse sectoare, incluzând construcțiile, agricultura, sectorul de prelucrare și servicii.
„Nici IT-ul nu mai înregistrează performanţele din anul trecut, pe fondul eliminării facilităţilor fiscale şi restrângerii activităţii în multe dintre companiile importante din acest sector”, a adăugat Negrescu.
Potrivit lui Adrian Negrescu, scăderea vânzărilor este „cuvântul de ordine” al crizei actuale, o realitate care „se simte tot mai puternic în economie, în mai toate domeniile”, iar efectele se răspândesc pe lanțurile de afaceri.
Volumele din ce în ce mai mici de producție și vânzări duc la reduceri de activitate, micșorarea personalului și înghețarea investițiilor. În acest context, chiar și dacă guvernul estimează o creștere economică de 2,5% în 2025, menținerea economiei pe linia de plutire ar reprezenta o adevărată realizare.
Analistul observă că, în sectorul privat, multe companii și-au restructurat operațiunile pentru a face față acestui scenariu de stagnare economică, însă în sectorul public, la stat, pare că nu există o conștientizare a crizei în care ne aflăm.
Cheltuielile au crescut cu 20% față de anul precedent
Adrian Negrescu subliniază că datele preliminare privind execuția bugetară din primele două luni ale anului 2025 arată o creștere a cheltuielilor cu aproape 20% față de anul precedent, precum și o adâncire a deficitului bugetar.
„În februarie, se estimează că am avut un deficit bugetar de 1%. Dacă vom merge cu cheltuielile în acest ritm, riscăm să ieşim din planul de reducere a deficitului la 7%, convenit cu Comisia Europeană. Fără o reducere drastică a cheltuielilor, riscăm să încheiem 2025 cu un deficit de peste 10%, demn de o ţară aflată în război. În primele două luni, deficitul a trecut deja de 6 miliarde de euro, o sumă uriaşă raportată la potenţialul de împrumut şi de plată al României.
N-ar trebui să ne îmbătăm cu apă rece că încasările statului au crescut cu aproape 15%, atâta timp cât cheltuielile cresc cu un ritm şi mai ridicat. Să nu uităm un element esenţial – planul de reducere a deficitului la 7% a fost principalul reper care a convins agenţiile de rating să menţină România peste nivelul de junk, adică de economie nerecomandată investiţiilor”, a avertizat acesta.
Conform acestuia, situația este cu atât mai alarmantă, deoarece statul întâmpină tot mai multe dificultăți în a se împrumuta pentru a plăti facturile tot mai mari, „dovadă fiind eșecul împrumutului de la băncile locale, din săptămâna trecută”.
„Mai simplu spus, am ajuns la fundul sacului şi, dacă autorităţile nu vor lua măsuri drastice pentru a reduce cheltuielile, riscăm ca în vară, după alegeri, să ne întoarcem la percepţia investitorilor din anii 90 – la categoria Junk”, a spus Negrescu.
Specialistul a afirmat că, în această situație, România va fi obligată să recurgă „la colacul de salvare de la FMI”, care să îi acorde „40-50 de miliarde de euro” pentru a putea plăti pensiile, salariile și celelalte obligații.
„Bineînţeles că un nou acord standby va fi însoţit de o serie de măsuri extrem de dure, mai ales de ordin fiscal – creşterea impozitelor pe venit, a TVA şi a taxelor pe proprietate urmând să se afle în prim-plan. Politicienii trebuie să înţeleagă că am ajuns în al 12-lea ceas şi că, fără reforme serioase în ceea ce priveşte cheltuielile publice, România riscă să intre într-o criză ce se va întinde pe mulţi ani de acum încolo, asta mai cu seamă că fondurile UE vor fi din ce în ce mai puţine”, a explicat analistul economic.
Adrian Negrescu afirmă că efectele crizei în care se află România sunt deja vizibile, având în vedere că investițiile străine directe s-au redus la jumătate, multe companii părăsesc țara, iar liniile de finanțare pentru afaceri devin tot mai rare și mai costisitoare, amplificându-se astfel blocajul financiar.
Soluțiile pentru ieșirea din criză
Economistul subliniază că, pentru a reporni economia, este esențială reducerea cheltuielilor, de la „investițiile de sute de milioane în stadioane la salariile de zeci de mii de euro din companiile de stat”.
Adrian Negrescu a mai spus că este necesară o reducere a „poverii fiscale” pe muncă, astfel încât firmele să fie stimulante să creeze noi locuri de muncă și să crească salariile.
În opinia sa, un alt factor esențial în această revigorare economică este absorbția eficientă a fondurilor europene.
„Din octombrie 2023, România n-a mai reuşit să aducă în ţară fonduri nerambursabile. Avem la dispoziţie aproape 60 de miliarde de euro pe care, dacă îi vom aduce, ne vom salva economia. În acest moment, pare însă că suntem incapabili să atragem şi să cheltuim banii europeni, PNRR devenind, pe zi ce trece, Planul Naţional de Reforme Ratate”, a afirmat el.
Nu în ultimul rând, și „poate cel mai important”, explică Negrescu, România trebuie să evite creșterea taxelor „în orizontul următorilor 2-4 ani” și să elimine „taxele aberante care au gonit investitorii strategici”, precum taxa pe stâlp și cea pe cifra de afaceri a marilor companii.
„Îmi e teamă că niciuna dintre aceste soluţii nu va fi pusă în practică şi că politicienii vor alege calea creşterii taxelor şi menţinerea privilegiilor din sectorul bugetar – un scenariu care va duce România spre junk”,a conchis Negrescu.
