România este, probabil, una dintre cele mai văduvite economii din Europa şi chiar din lume în ceea ce priveşte forţa de muncă, iar 20% din forţa de muncă validă din România locuieşte în străinătate, a afirmat, joi, Cristian Nacu, senior country oficer pentru România şi Republica Moldova al International Finance Corporation în deschiderea conferinţei ‘România, Încotro? Economia României’.

„De la criză încoace, economia României a reuşit să recupereze şi chiar să crească spectaculos, având o creştere record în UE. Sperăm ca şi în anul acesta să avem o creştere de patru, patru şi ceva la sută. În continuare este mult peste mediile europene. Sigur, toţi am avut îngrijorări, şi le mai avem, în legătură cu ce a determinat această creştere. Se ştie că este o creştere alimentată de consum, încurajată de creşteri salariale, nu întotdeauna corelate cu productivitatea, ceea ce are nişte efecte destul de complexe. Rămâne să vedem cum va continua această creştere. Peste toate acestea, se suprapune şi un efect complex al forţei de muncă, România fiind probabil una dintre cele mai văduvite economii din Europa şi chiar din lume în ceea ce priveşte forţa de muncă”, a spus Cristian Nacu.

În calitate de şef al IFC România, acesta a subliniat că pentru Banca Mondială, România este o ţară „oarecum atipică”, o ţară a contrastelor. Aproximativ un sfert din populaţie trăieşte la limita sărăciei, sub 5,5 dolari.

„Există diferenţe mari între nivelul de trai din zonele de dezvoltare ale României, iar Bucureştiul parcă este o altă ţară. Toate acestea fac un peisaj foarte complex”, a spus Nacu.

Preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, a atras atenţia, în acest context, că în rândul băncilor există o serie de îngrijorări, cu toate că economisirea a crescut în ultimii 11 ani cu un ritm mediu anual de 6%.

„Avem o stabilitate a creditării, dar trăim în ţara în care un antreprenor declară că este mândru că nu are credite la bănci”, a spus Florin Dănescu.

Conform participanţilor la conferinţă, evoluţia economiei României este determinată nu doar de politicile naţionale aplicate în vederea folosirii resurselor de care dispunem ci şi de ceea ce se întâmplă dincolo de graniţele noastre – în Uniunea Europeană, în Statele Unite ale Americii sau în ţările Asiei.

 

„Economia României a evoluat la un ritm apropiat de potenţial în semestrul I, evidenţiindu-se continuarea ciclului investiţional şi convergenţei economice europene, dar şi deteriorarea indicatorilor din sfera echilibrului macroeconomic. Previzionăm decelerarea ritmului de creştere economică de la 6,9% în 2017 la 4,3% în 2018 (apropiat de potenţial), 3,5% în 2019, respectiv 3% în 2020. Cu alte cuvinte, dinamica PIB s-ar putea situa sub potenţial în 2019-2020 în absenţa accelerării reformelor structurale. În acest scenariu ne aşteptăm la continuarea ciclului investiţional cu dinamici lente, decelerarea consumului privat spre ritmuri sustenabile, dar şi acumularea de provocări din perspectiva stabilităţii macro-financiare şi a marjei de manevră a politicii economice, în contextul semnalelor de maturitate pentru ciclul post-criză”, a apreciat Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică Banca Transilvania şi cercetător la Institutul de Economie Mondială.

Una dintre problemele economiei româneşti, identificată de Stere Farmache, preşedinte Directorat Fondul Român de Contragarantare, este cea legată de nefinanţarea economiei prin piaţa de capital. Stere Farmache a apreciat că România are nevoie de o piaţă de capital mai bine echipată pentru a putea face faţă unei viitoare crize, cu atât mai mult cu cât, în prezent sectorul IMM-urilor este subfinanţat. AGERPRES