România este singura țară din regiune membră a UE în care are loc intensificarea dezechilibrelor macroeconomice, celelalte țări luând măsuri pentru a evita derapajele, spune economistul șef al Băncii Transilvania, citat de HotNews.
Pentru România a fost al doilea ciclu de economie de piață în perioada de după Al Doilea Război Mondial, dat fiind că intervalul 1990-2000 a fost perioada de tranziție spre economia de piață.
PIB-ul nominal a crescut cu peste 75 miliarde EUR între 2010 și 2018, România devenind a 15-a economie din Uniunea Europeană, după depășirea Greciei (în 2017) și Portugaliei (în 2018). Totodată, România a devenit și liderul Europei de Sud-Est.
Comparativ cu ciclul economic anterior (2001-2008) se observă o serie de aspecte similare, atât din perspectiva procesului de convergență economică, cât și din punct de vedere al mix-ului de politici economice. Pe de o parte, România și-a menținut statutul de lider al procesului de convergență economică europeană și în ciclul economic post-criză: PIB/locuitor (ca % din Zona Euro, la paritatea puterii de cumpărare) a crescut cu un ritm mediu anual de 3.5% în acest ciclu, cu mult peste nivelurile din Slovacia (0.6%), Ungaria (0.8%), Polonia (1.3%), Cehia (1.4%) și Bulgaria (1.7%).
Cu toate acestea, viteza procesului de convergență s-a diminuat semnificativ față de ciclul economic anterior, atât în România, cât și în țările din Europa Centrală și de Est. În perioada 2001-2008 PIB/locuitor (ca % din Zona Euro, la paritatea puterii de cumpărare) a crescut cu un ritm mediu anual de 10% în România, spre deosebire de dinamicile de 6.1% din Bulgaria, 5.2% din Slovacia, 3.1% din Polonia, 2.5% din Cehia și 2.3% din Ungaria.
