La cinci ani de la listare, cotația Fondului Proprietatea aproape s-a întors de unde a plecat. Însă valoarea Fondului pentru Bursa de Valori nu se poate măsura doar prin evoluția cotației, ci mai ales prin tranzacțiile generate zilnic și prin investițiile atrase.
Fondul Proprietatea (FP) a aniversat cinci ani de când s-a listat la Bursa de Valori București (BVB). O perioadă în care FP a reușit să fie cea mai tranzacționată acțiune de pe piața principală a bursei și a atras atenția multor investitori instituționali străini asupra pieței noastre și a companiilor listate. Din păcate, în ciuda avantajelor aduse bursei se poate spune că FP și-a ratat principalul obiectiv, acela de despăgubire corectă a foștilor proprietari, cu averi confiscate în comunism.
„Listarea Fondului Proprietatea a avut efecte pozitive și asupra economiei românești în ansamblul său, atrăgând investiții internaționale de portofoliu în valoare totală de 1,2 miliarde euro, care au adus în economia României lichiditate”, a declarat Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București. Acesta a lăudat și managerul de fond, Franklin Templeton, care a reușit să introducă guvernanța corporativă în companiile de stat la care FP este acționar. „Profitul net al principalelor 20 de companii din portofoliul Fondului a crescut cu 80% în perioada 2010 – 2014”, spune ambasadorul SUA referindu-se la performanțele Franklin Templeton. „Înainte de listare, acțiunile Fondului erau subevaluate, tranzacționându-se pe piața gri cu un preț ce peste 90% mai mic decât valoarea lor nominală. Drept urmare, beneficiarii retrocedărilor primeau doar circa 10 bani pentru fiecare leu din valoarea acțiunilor la Fond”, arată Hans Klemm, care adaugă și că în prezent cotația titlurilor FP este de circa 70 de bani, de șapte ori mai mare decât înainte de listare. Se cuvine să precizăm că despăgubiții care au vândut acțiunile înainte de listare nu au vândut doar cu 10 bani pe titlu, prețul a variat, majoritatea estimărilor fiind de 20-30 de bani pe titlu. Desigur, aceasta nu înseamnă că foștii proprietari nu au fost nedreptățiți de întârzierea nejustificată a listării Fondului astfel încât să poată obține o valoare cât mai apropiată de valoarea activelor nete ale Fondului.
Instituționalii la putere
Franklin Templeton a avut însă destule explicații de dat acționarilor proveniți dintre rândurile foștilor proprietari, furioși că valoarea acțiunilor nu crește suficient de repede. Mai ales în 2011, când cotația FP a scăzut de la 0,64 lei la listarea din ianuarie până la un minim de aproape 0,4 lei în noiembrie. Apoi a recuperat până la 0,6 lei pe titlu în martie 2012 doar pentru a intra din nou pe un trend descrescător, care s-a oprit la 0,44 lei în iunie același an. A urmat un trend ascendent susținut, iar cotația s-a apropiat de valoarea nominală inițială. Maximul atins a fost de 0,95 lei în octombrie 2014, iar la acel moment părea că obiectivul managerului de fond de a reduce la 15% diferența dintre valoarea activului net și cea de tranzacționare este realizabil. Din păcate, nu a reușit să mențină cotația, iar în prezent a coborât până la aproape 0,7 lei pe acțiune.
Separat de evoluția cotației de pe piața principală a bursei, Fondul a trecut prin schimbări importante, mai ales la nivelul valorii nominale a acțiunilor, care a fost coborâtă la 0,9 lei de la un leu, în urma răscumpărărilor succesive de titluri. Eliminarea din capitalul social a titlurilor răscumpărate a însemnat returnări de capital către acționari. Dacă adăugăm și dividendele acordate, sumele care s-au întors la acționari în ultimii cinci ai se ridică la 1,42 miliarde euro. Fondul a obținut banii necesari recompensării acționarilor din dividendele încasate și din valorificarea unor pachete din portofoliu. Din vânzarea unor participații integrale sau parțiale la unele dintre cele mai mari companii controlate de stat (Romgaz, Transelectrica, Transgaz și Conpet) și la OMV Petrom, FP a încasat 455 milioane euro.
„Discontul la tranzacționare s-a redus de la o medie de 55,7% în 2011 la o medie de 35% în ultimul an, după ce am avut și un nivel minim record de 20% în aprilie 2015 înainte de listarea Fondului pe Bursa de la Londra”, spune Greg Konieczny, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea. Conform lui Mark Mobius, președintele executiv al Templeton Emerging Markets Group, FP a activat și ca o poartă de intrare a capitalului străin în România „atrăgând de la listare investiții directe de portofoliu de peste 1,4 miliarde euro de la investitorii instituționali străini.”
În prezent, acționarii instituționali străini dețin 23,75% dintre acțiuni, în timp ce instituționalii români au în portofolii doar 12,57%. Persoanele fizice române dețin un procent de 20,5%, iar cele nerezidente 3,88%, iar un procent de 32,98% dintre acțiuni sunt depozitate la The Bank of New York Mellon, aceasta funcționând ca bancă depozitară pentru acțiunile tranzacționate la London Stock Exchange, unde cumpărătorii sunt tot investitori instituționali. Capitalizarea FP este de 8 miliarde lei, la prețul de 0,728 lei pe titlu, iar discontul de tranzacționare este de 37% în condițiile în care valoarea activului net (VAN) este de 1,156 lei pe titlu. La Londra, VAN pe acțiune este calculat la 0,2788 dolari, iar un GDR (care include 50 de acțiuni) se tranzacționează la 9,35 dolari, discontul fiind de 32,9%.
Acțiunile OMV Petrom se păstrează
Fondul Proprietatea a stopat recent ultimul program de răscumpărare de acțiuni, după ce primise aprobarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), urmând să fie reluat când piața își va reveni. Problema managerului de fond este că piața în totalitate se află pe un trend de scădere, care afectează și cotația FP indiferent de cât va achiziționa Fondul în nume propriu. Există riscul de a cumpăra la un preț prea mare în raport cu evoluția ulterioară, ori o ofertă de răscumpărare are nevoie de o perioadă de stabilitate. Nu este exclus însă ca managerul să intre în achiziții pentru susținerea cotației, însă acestea vor avea o amploare mult mai redusă.
FP are la dispoziție suficient cash pentru achiziții după ce a vândut, în octombrie anul trecut, un pachet de acțiuni de la Romgaz pe care a încasat 456 milioane lei. Franklin Templeton a încercat să mai vândă și un pachet de acțiuni OMV Petrom, însă evoluția de anul trecut a dus la un preț mult prea mic. Situația nu s-a schimbat nici anul acesta; Greg Konieczny spune că se dorește în coontinuare reducerea participației la OMV Petrom, de la 19% cât deține în prezent până la sub 15%, ca și listarea gigantului energetic la Bursa din Londra, dar nu se va vinde la orice preț. Managerul FP este totuși optimist pentru acest an în ceea ce privește piața petrolului. „Există șanse ca piața să se stabilizeze în următoarele luni, iar în a doua parte a anului am putea asista la revenirea cotației barilului, pe fondul echilibrării cererii și a ofertei”, spune Konieczny. Cotația Petrom a pierdut 45% în ultimii doi ani, de la 0,44 lei pe titlu până la 0,24 lei, pe fondul scăderii prețului pe baril de la 100 de dolari până la sub 30 de dolari. Fondul continuă negocierile și cu Electrica pentru vânzarea participațiilor la filialele acesteia, o decizie a reprezentanților Electrica fiind așteptată până la finalul lunii martie.
Listări puține în 2016
Anul slab care se preconizează pe piața de capital nu ar însă să împiedice statul român să listeze câteva companii deținute. Managerul de fond speră ca anul acesta să vadă listate patru companii importante, respectiv Aeroporturi București, Portul Constanța, Poșta Română și Salrom, în timp ce Hidroelectrica depinde de încheierea insolvenței și a proceselor în care este implicată înainte de a ajunge la cota BVB. Greg Konieczny a remarcat și faptul că, în 2015, regiunea piețelor emergente a atras investiții prin privatizări prin oferte publice inițiale în valoare de 13 miliarde euro, însă România a fost inexistentă la acest capitol.
Pe de altă parte, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a remarcat la evenimentul aniversar al FP, că nu trebuie doar statul să contribuie la dezvoltarea bursei. „Economia românescă nu este formată numai din companii de stat. Este clar că nu numai statul trebuie să contribuie la acest efort”, spune Victor Grigorescu. Oficialul ministerial are dreptate, BVB, care este o entitate privată, nu ar trebui să depindă de societățile de stat. Din păcate, atragerea companiilor private pe piața de capital este un lucru extrem de dificil, singurele succese fiind înregistrate pe piața secundară (unde pot ajunge și companii mici, iar condițiile pentru listare sunt mai puțin restrictive).
Indiferent de ce companii din portofoliu se vor lista sau nu, Fondul Proprietatea intenționează să ofere dividende de 0,05 lei pe acțiune, la fel ca anul trecut. De asemenea, acționarii au aprobat în AGA reducerea capitalului social de la 9,869 miliarde lei până la 9,321 miliarde lei, adică de la o valoarea nominală a acțiunii de 0,9 lei până la 0,85 lei. Astfel, aproximativ 550 milioane lei urmează să fie returnați către acționari, iar discontul la tranzacționare se va reduce în consecință.
Managerul de fond nu a vorbit despre planuri pe termen lung și chiar dacă în interviuri atât Greg Konieczny, cât și Mark Mobius, s-au declarat optimiști inclusiv pentru următorii cinci ani, este greu de spus cât tip va mai exista Fondul Proprietatea. Pe de o parte, cea de investiții, este dificil de găsit companii atractive la BVB pe care să nu le dețină deja, iar pe de altă parte, decizia de a valorifica cât mai rapid activele și de a reduce discontul la tranzacționare nu face decât să diminueze valoarea FP.
