Nu o fi piața online de fashion cea mai dinamică în regiune, dar nici rău nu stă. Cel puțin, dacă analizăm cifrele, ies la iveală creșteri neașteptate în ultimii ani. Cu accent pe România, evident. Și nu, nu este deloc exagerat: să vinzi, anual, îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii de 140 de milioane de euro, exclusiv online, poate trece drept o performanță într-o țară ai cărei locuitori sunt sceptici chiar și atunci când folosesc un card bancar.
Cifra de mai sus a fost estimată de jucătorii din această piață pentru 2014. Înseamnă o creștere de aproximativ 35% față de anul trecut. Comparând cu cele două miliarde de euro – estimarea pentru întreaga piață de comerț electronic din acest an – fashionul online nu ar mai părea la fel de spectaculos. Însă, avertizează analiștii, este doar începutul: „vom asista, în următorii ani, la un boom pe acest segment“.
Shoppingul online de fashion, la început
„În România, shoppingul online de fashion este, cumva, la începuturile lui. Cred că, în următorii trei-cinci ani, vor fi schimbări semnificative. Nu suntem în Statele Unite, cu 250 milioane de cumpărători, nu suntem în Europa de Vest, unde garderoba se schimbă la fiecare șase luni. Suntem în România, o piață de cel mult 3 milioane de cumpărători pe acest segment“, spune Cezar Ionescu, reprezentant domnideromania.ro, referindu-se la tot ce înseamnă segmentul online.
Este suficientă o simplă căutare pe google cu „magazin online“ și îți sunt afișate imediat 129 de milioane de rezultate. Luate cu încetinitorul, descoperi că unele aparțin unor renumite branduri care au făcut performanță cu magazine tradiționale și au decis să investească și în online, în timp ce altele și-au făcut un nume în piață doar din online.
„Noi am evoluat de la un club de shopping pe bază de invitație, care oferea campanii limitate, la un magazin online, cu circa 500.000 de produse de la peste 1.000 de branduri“, spun reprezentanții Fashion Days, lider pe piața locală a magazinelor online de fashion și concurent direct al elefant.ro.
Varianta locală a site-ului amazon.com?
Până acum un an, elefant.ro și Fashion Days operau în două segmente de piață diferite. Doar că librăria online a fost tentată și de consumatorul de modă pe net. Drept urmare, pe lângă cărți, eBooks, filme, muzică, jucării, eReadere și tablete, pe elefant.ro se vând acum și haine. Ei bine, nu e de mirare că mulți s-au întrebat atunci dacă nu cumva este punctul de pornire al unei variante locale a site-ului amazon.com. De altfel, mișcarea pe care a făcut-o anul trecut elefant.ro a dus la o creștere bruscă a veniturilor cu circa 80%, în 2013.
În prezent, din datele companiilor reiese că peste un milion de clienți activi cumpără de pe site-urile de modă din România: Fashion Days, elefant.ro, Stilago, Tuatara, My Closet etc.
„Sunt foarte multe avantaje în acest business. Pe un site, poți aduce întreaga colecție a unui brand și o poți prezenta clienților“, mai spun reprezentanții Fashion Days. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, anul trecut, Fashion Days Shopping SRL, controlat din 2011 de grupul Naspers din Africa de Sud, a avut o cifră de afaceri de aproape 50 milioane de euro, cea mai mare pondere având-o România (n.red. – este prezent și în alte țări din Europa). Veniturile brute ale companiei au crescut, în medie, de 2,5 ori pe an în ultimii trei ani, iar timpul mediu de livrare al comenzilor a scăzut de la 30 de zile, în 2010, la cinci zile în septembrie 2014.
Deciziile pe care le iau jucătorii din online – consolidări, extinderi și investiții – nu sunt deloc întâmplătoare. Piața s-a mișcat mai bine așa.
Privind înapoi, inflația de mall-uri și galerii comerciale, creșterea consumului și disponibilitatea băncilor de finanțare a companiilor au fost tot atâtea motoare care au propulsat firmele locale în fruntea pieței de modă, atât ca volum de vânzări, cât și ca număr de magazine. Euforia pieţei româneşti de profil, începută în 2007, a dispărut însă în 2009, an care a redesenat într-un mod radical contururile businessului autohton de modă. Că unda de şoc a crizei a lovit în plin mai ales lanţurile autohtone de fashion o arată, dacă mai era cazul, disperarea cu care acestea au încercat să minimizeze pagubele, materializată în închiderea magazinelor nerentabile şi reduceri de personal, pe fondul restructurării creditelor bancare şi a datoriilor către furnizori.
House of Art, cea mai mare reţea românească de magazine de confecţii, şi TinaR sunt doar două exemple. Dar și ceilalţi s-au convins cât de repede se poate destrăma firul strategic trasat în anii de boom, din moment ce au avut pierderi de milioane de euro.