Guvernul vrea să folosească banii de la FMI pentru plata salariilor şi a pensiilor, deşi, la semnarea acordului, a susţinut vehement că scopul împrumutului este exclusiv apărarea leului.
După ce a dat asigurări că împrumutul masiv de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), de aproape 13 miliarde euro, va ajunge integral în rezervele Băncii Naţionale pentru a opri deprecierea monedei naţionale, cauzată de scăderea investiţiilor străine şi a remiterilor de valută din străinătate, Guvernul a cerut instituţiei financiare ca o parte din sumă să acopere deficitul bugetar. În primăvară, când a negociat acordul, premierul Emil Boc combătea temerile potrivit cărora România ia credit pentru plata pensiilor şi a salariilor. „Banii de la FMI nu ajung la Ministerul Finanţelor sau la vreunul dintre miniştri. Nu sunt utilizaţi pentru proiecte de infrastructură sau cheltuieli de personal. Banii merg la BNR“, spunea el atunci. În momentul deciziei, împrumutul a fost prezentat ca o măsură preventivă, menită să redea încrederea investitorilor în economia românească şi să preîntâmpine impactul eventualelor şocuri de pe pieţele externe. În urma reevaluării economice din august, Guvernul a cerut acceptul de principiu al FMI să vireze 1,75 miliarde de euro din următoarele două tranşe de împrumut la bugetul de stat.
„Nu este bună deloc această decizie. Pentru că, în loc să reducem deficitul bugetar, ne împrumutăm excesiv pentru pensii şi salarii. Impactul se va vedea în anii următori, când va trebui să plătim aceste datorii prin măriri de taxe, pentru că altfel nu vom mai putea corecta deficitul“, consideră Alexandru Chidesciuc, economist-şef la ING Bank.
Ținta de deficit bugetar a fost majorată de la 4,6% la 7,3% din PIB. „Ministerul Finanţelor va trebui să acceseze mai multe fonduri de pe piaţă pentru a finanţa acest deficit, dar FMI va acoperi o parte importantă din diferenţă“, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii Fondului.
În ciuda măsurilor de austeritate bugetară luate în prima parte a anului, după cum susţin guvernanţii, cheltuielile de personal au avut o creştere de 12% în primul semestru din 2009 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cele pentru asistenţă socială (pensii, ajutoare, indemnizaţii), de peste 22%.
În aceste condiţii, Guvernul a anunţat o reducere a cheltuielilor cu personalul de la 9% din PIB la 6%, prin disponibilizări în sistemul public, până la jumătatea anului 2010, şi concedii fără plată.
Trebuie să ne diminuăm volumul de bani pe care îl împrumutăm pentru a ţine un aparat birocratic excesiv.
Traian Băsescu, preşedintele României
