Povestea a inceput in toamna anului 1997. Atunci, seful pazei de la Rolast, Vasile Zavoianu, si gestionara Maria Cinca, de la Serviciul export al fabricii pitestene, l-au anuntat pe liderul sindical Gheorghe Jinga ca directorul intreprinderii, Constantin Divan, fura marfa prin intermediul Serviciului export. Cei doi i-au pus in brate sefului de sindicat declaratii scrise si documente si i-au explicat care era metoda de furt: in camioane se incarca mai multa marfa decat era facturata, contravaloarea diferentei fiind impartita de directorul Divan si firmele straine. Gestionara Cinca a adaugat ca era obligata sa procedeze asa pentru ca primea dispozitii verbale de la economista Monica Filipciuc, care la randul sau executa intocmai dispozitiile date de directorul general Divan.
Gheorghe Jinga a fost convins de cei doi colegi ai sai. Fostul sef al sindicatului se asterne serios pe treaba. Pe parcursul a 14 luni (octombrie 1997 – decembrie 1998) face sesizari la toate personalitatile si institutiile statului mai mult sau mai putin implicate: Ministerul de Interne, Procuratura Generala, Presedintia Romaniei, adjunctului ministrului de interne (generalul Teodor Zaharia), directorului FPS Arges (Marin Toader), ambilor prim ministri din perioada mentionata (Victor Ciorbea si Radu Vasile), presedintelui din acea vreme al FPS (Sorin Dimitriu), ministrului de interne (Gavril Dejeu), conducerii SRI si chiar presedintelui Emil Constantinescu.
Liderul sindical este concediat
Reactia autoritatilor l-a dezamagit pe Gheorghe Jinga, asa ca a fost sesizata si a patra putere in stat. in presa scrisa si in paginile de web ale
unor publicatii au aparut articole dure la adresa conducerii societatii Rolast. Lucrul acesta a deranjat mai mult decat toate reclamatiile facute catre institutiile statului. Drept consecinta, in conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioara al Rolast si cu cele ale Contractului colectiv de munca, la 16 aprilie 1998, directorul general Constantin Divan semneaza dispozitia de desfacere a contractului de munca al lui Gheorghe Jinga. Decizia se intemeia pe faptul ca liderul de sindicat „se face vinovat de: aparitia pe reteaua Internet a unor articole de ziar din presa romaneasca care aduc insulte grave societatii in relatiile cu beneficiarii externi (…) si de dezvaluirea unor secrete ale societatii in presa locala si centrala fara acordul conducerii societatii, cat si calomnierea conducerii societatii”.
Proaspatul somer riposteaza intentand proces societatii Rolast. Dupa o jumatate de an, la 3 noiembrie 1998, Judecatoria Pitesti decide anularea dispozitiei de desfacere a contractului de munca si reintegrarea lui Jinga in functia detinuta anterior. intreprinderea face apel, cauza se judeca la instanta superioara, Tribunalul Arges, care da dreptate societatii Rolast: incepand cu 23 februarie 1999, Jinga este din nou somer. Recursul introdus de acesta este considerat intemeiat de Curtea de Apel Pitesti. in ultima zi a lunii iunie 1999, fostul sindicalist isi reprimea, in instanta, slujba la Rolast. Asta, pana in ziua de 6 octombrie a anului trecut, cand Curtea de Apel Pitesti se razgandeste, isi anuleaza propria decizie irevocabila si Gheorghe Jinga isi ia, pentru a treia oara, la revedere de la fostii colegi din Rolast.
Ultimul verdict al Justitiei i se pare firesc directorului general al Rolast. Constantin Divan ne-a declarat ca acuzatiile care i s-au adus „sunt minciuni; s-au facut toate verificarile si s-a constatat ca cei trei – Zavoianu, Cinca si Jinga – au mintit”. Directorul Divan sustine ca motivul pornirii razboiului impotriva sa si a conducerii Rolast a fost destituirea sefului pazei, Vasile Zavoianu.
Cercetarile intreprinse de Politie si Parchet in urma sesizarilor fostului lider sindical de la Rolast s-au finalizat cu o rezolutie favorabila conducerii intreprinderii. Nici aceste anchete nu au fost insa lipsite de spectaculoase rasturnari de situatie.

Parchetul
se balbaie
Dosarul penal privind pe Constantin Divan si alti 11 salariati ai Rolast a fost solutionat de Politia Arges la 5 ianuarie 1998 cu propunere de trimitere in judecata a celor in cauza pentru comiterea infractiunilor de abuz in serviciu, gestiune frauduloasa, fals si uz de fals. Parchetul de pe langa Tribunalul Arges da insa solutia de scoatere de sub urmarire penala a celor 12. Aceasta rezolutie este infirmata, la sfarsitul lunii aprilie 1998, de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti, care dispune redeschiderea urmaririi penale. Dupa alte 13 luni, aceeasi institutie da o noua rezolutie, de scoatere de sub urmarirea penala a grupului de 12 salariati ai Rolast printre care si directorul general Constantin Divan.
Conflictul dintre Gheorghe Jinga si conducerea Rolast inca nu s-a incheiat. Urmatorul verdict este asteptat de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, instanta care a acceptat dosarul depus de sindicalistul pitestean.
Dupa cum dovedeste si istoria acestui caz, in justitia romaneasca, probabilitatea de a castiga procesul este de 50% pentru cel care are dreptate si, logic, 50% pentru partea adversa.    

Opinia specialistului

„Situatii de acest gen, in care reclamantul castiga in prima instanta, pierde in apel, castiga in recurs si apoi pierde in momentul judecarii caii extraordinare de atac (revizuirea) fac sa se clatine increderea (si asa scazuta, potrivit sondajelor de opinie) pe care ar trebui sa o avem in infaptuirea actului de justitie si pune in discutie eficienta mecanismului de control judiciar, prin intermediul cailor de atac adresate instantelor superioare. Dupa cum se observa, „meciul” dintre instantele de judecata s-a terminat cu „scorul” de 2-2, insa persoana implicata a ramas fara un loc de munca.
Judecatorii vor fi din ce in ce mai des chemati sa aprecieze daca o astfel de prevedere inclusa intr-un Regulament de ordine interioara (constituie abatere disciplinara grava, care justifica desfacerea imediata a contractului de munca, fapta salariatului care face declaratii publice in mass-media despre societate si salariatii acesteia si prin aceasta prejudiciaza imaginea societatii si a salariatilor) este sau nu valabila si mai ales daca aplicarea ei in cazul unui lider sindical a fost sau nu legala.
„Insultele aduse societatii” la care se refera Curtea de Apel de cateva ori in cuprinsul deciziei pun sub semnul intrebarii aceasta decizie (deoarece numai o persoana fizica poate fi insultata, potrivit dreptului penal).
Un aspect deosebit de important: pentru a justifica desfacerea contractului individual de munca, fapt ce constituie abatere disciplinara trebuie sa fi fost savarsita cu vinovatie. In acest caz, afirmatiile facute au fost confirmate de Garda Financiara, DGV si Directia Cercetari Penale, astfel ca nu se poate retine vinovatia celui care a facut afirmatiile respective (intentie sau culpa). Faptul ca, in cele din urma, Parchetul a dispus scoaterea de sub urmarire penala (decizia nu retine pentru ce motiv au fost scosi de sub urmarire penala, dar acesta putea fi si altul decat cel ca fapta nu exista sau nu a fost savarsita de cei inculpati) nu inseamna neaparat ca cele afirmate nu sunt reale.
Penultimul alineat din motivarea deciziei contine evident un urias viciu de logica („Dovedindu-se ca cele afirmate de catre intimat referitor la societate si conducerea acestea sunt nereale…”). Acesta nu este proces de calomnie, pentru ca instanta sa analizeze veritatea celor afirmate, ci se punea problema daca o abatere disciplinara a fost savarsita cu vinovatie sau nu.”

Cum si-a dat Justitia cu stangu-n dreptu’ in cazul Jinga contra Rolast

3 noiembrie 1998, Judecatoria Pitesti
Decizie: Se admite contestatia formulata de Gheorghe Jinga, se anuleaza dispozitia nr. 725/16.04.1998 emisa de SC Rolast (de desfacere a contractului de munca) si se dispune reintegrarea contestatorului Gheorghe Jinga in functia detinuta anterior.r
Motivatie: Contestatorul, avand calitatea de lider sindical, a fost sesizat de salariatii societatii ca in cadrul acesteia se produc fraude grave si chiar de conducatorul unitatii. Instanta a retinut ca actiunile contestatorului au fost cele impuse de calitatea sa de lider sindical si, ca atare, nici unul dintre motivele invocate in Decizia nr. 725/16.04.1998 nu constituie abatere disciplinara grava, de natura a duce la desfacerea contractului de munca.r
r
23 februarie 1999, Tribunalul Argesr
Decizie: Se admite apelul SC Rolast, schimbandu-se in totalitate sentinta apelata, in sensul ca s-a respins contestatia formulata impotriva Deciziei nr. 725/16.04.1998, ca nefondata.r
Motivatie: Instanta a retinut, in esenta, ca presei locale i-au fost puse la dispozitie mai multe acte de livrare si facturi, de catre contestator, mediatizandu-se astfel conflictul personal dintre acesta si directorul unitatii, prin aceasta incalcand grav regulile de disciplina a muncii, fapte de natura a duce la desfacerea contractului de munca.r
r
30 iunie 1999, Curtea de Apel Pitestir
Decizie irevocabila: Se admite recursul declarat de contestatorul Gheorghe Jinga impotriva deciziei civile pronuntata de Tribunalul Arges. Caseaza decizia si mentine ca legala si temeinica sentinta civila pronuntata de Judecatoria Pitesti.r
Motivatie: Faptele retinute in sarcina contestatorului prin Dispozitia nr. 725/16.04.1998 nu constituie abateri grave disciplinare de natura a duce la desfacerea contractului de munca.r
r
6 octombrie 1999, Curtea de Apel Pitestir
Decizie irevocabila: Se admite cererea de revizuire formulata de SC Rolast impotriva deciziei pronuntate de Curtea de Apel. Schimba decizia, iar pe fond respinge contestatia formulata de Gheorghe Jinga impotriva deciziei de desfaceree a contractului de munca.r
Motivatie: Gheorghe Jinga a incalcat normele de comportare in societate. Sanctiunile disciplinare (gravitatea acestora) sunt stabilite conform contractului colectiv de munca si Regulamentului de ordine interioara. Dovedindu-se ca cele afirmate referitor la societate si conducerea acesteia sunt nereale, de vreme ce s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala pentru infractiunile de fals si uz de fals, rezulta ca, intr-adevar Gheorghe Jinga a incalcat normele de comportare in unitate, ceea ce este de natura sa atraga desfacerea disciplinara a contractului de munca.