O discutie intre muncitorii de la IMGB si conducerea norvegiana a societatii este tot atat de furtunoasa ca si una dintre reprezentantii minerilor si Guvern. „Sa ne platiti orele suplimentare, ati inteles? Ca daca nu, iese scandal”. Imediat, aceste cuvinte adresate pe un ton rastit de catre doi muncitori de la IMGB sunt traduse in engleza pentru Jarl Kosberg, directorul norvegian al intreprinderii. „It’s OK, It’s OK!!” raspunde acesta incoltit, in scaunul de director de muncitorii furiosi. „It ochei, it ochei, da’ sa ne dati banii”, au continuat muncitorii.
Cand IMGB a fost preluat de concernul anglo-norvegian Kvaerner, mai nimeni nu se gandea ca vor avea loc astfel de discutii. Toata lumea credea atunci ca problemele colosului bucurestean vor fi rezolvate prin venirea norvegienilor. Ca lucrurile nu au mers bine de la preluarea intreprinderii este dovedit tocmai de aceste discutii furtunoase. Ceea ce se pare ca i-a nemultumit pe muncitori a fost anuntul managerilor de la Kvaerner, conform caruia concernul va renunta la afacerile din Romania.

Dimitriu invata din
propriile greseli
Norvegienii se angajeaza sa gaseasca un alt cumparator pentru IMGB, cumparator care sa respecte contractul semnat de Kvaerner cu FPS, desi norvegienii sunt constienti de faptul ca un nou proprietar nu va fi usor de gasit. „Intentionam sa vindem afacerile detinute la IMGB si FECNE. Intrucat aceasta decizie s-a luat de curand, nu stim daca vom gasi cumparatori. Totusi suntem optimisti, pentru ca cele doua societati au inregistrat cresteri ale activitatii”, ne-a declarat Jarl Kosberg. Lichidarea ar putea fi o solutie, dar nu tocmai cea mai buna. Intr-un astfel de caz, norvegienii ar trebui sa plateasca penalitati importante pentru neindeplinirea clauzelor contractuale, dupa cum declara nu cu mult timp in urma Radu Sarbu, presedintele FPS. La cat se ridica aceste sume nimeni nu vrea sa spuna, norvegienii pretinzand ca ceea ce au semnat cu FPS este secret.
Totusi, Alin Giurgiu, director executiv al FPS, a declarat, cu cateva zile dupa anuntul de retragere facut de Kvaerner, ca „la semnarea contractului Executivul a garantat restructurarea datoriilor societatii care se afla in prag de lichidare, dar acest lucru s-a dovedit ulterior greu de realizat. Unele categorii de datorii nu au fost tratate pentru ca partea romana nu a respectat angajamentul de restructurare a lor”.
Cu alte cuvinte, in problema respectarii datelor contractuale, si FPS este prins in offside. Si poate ca din aceasta cauza nu a facut scandal la anuntul norvegienilor. In SUA, spre exemplu, anuntul ca Kvaerner se retrage din activitatile de constructii navale a afectat si un santier naval pe care concernul il detinea la Philadelphia. Numai luand cunostinta de acest anunt, un senator american si guvernatorul statului au batut cu pumnul in masa si au spus ca norvegienii trebuie sa plateasca daca vor sa se retraga. In Romania, o astfel de pozitie categorica nu a existat.
Totusi, conform contractului de vanzare a pachetului de actiuni catre Kvaerner, FPS are obligatia de a se implica in procesul de instrainare a actiunilor detinute acum de norvegieni. Sorin Dimitriu, fostul presedinte al FPS si negociator principal in procesul de privatizare a IMGB, spune ca „Kvaerner nu poate vinde decat cu aprobarea Consiliului de Administratie al FPS”. Dimitriu nu exclude insa vanzarea de catre norvegieni a unor active ale IMGB (poate vinde hale si alte anexe de pe langa unitatea de baza). Insa el recunoaste ca nu exista nici o clauza contractuala care sa interzica norvegienilor vanzarea de active, si post factum incearca repararea acestei hibe din viitoarele contracte de privatizare. Fostul presedinte al FPS a declansat o ancheta care vizeaza urmarirea stadiului de realizare a contractului. Aceasta va sta si la baza impunerii unei hotarari de guvern care sa interzica vanzarea de active de catre investitorii care au achizitionat actiuni in urma negocierilor cu FPS.
Kvaerner a vandut deja active in valoare de 1,5 milioane de dolari. Fosta Casa de cultura s-a vandut pentru 1,4 milioane de dolari. Jarl Kosberg crede ca nu a avut succes in procesul de vanzare a activelor, el sustinand ca piata romaneasca nu este buna pentru astfel de operatiuni. „Reamintesc celor care ne acuza ca am instrainat activele fabricii ca insusi FPS prevazuse in programul de restructurare valabil in perioada preprivatizare sa vanda active. Pe de alta parte, noi nu semnam daca nu puteam sa reorganizam functionarea intreprinderii”, apreciaza managerul norvegian.

Penalitatile au fost sterse cu ordin de la Ciorbea
Kvaerner a cumparat acum un an 90% din societatea bucuresteana IMGB si 51% din intreprinderea FECNE. Privatizarea celor doua societati a creat destule discutii atunci cand a fost anuntata, punctul cel mai controversat fiind pretul platit pentru actiunile IMGB: 500 de mii de dolari. Concernul norvegian, cunoscut ca o forta financiara, a stiut sa negocieze foarte bine cu partea romana. Desi era vadit faptul ca Kvaerner voia sa vina in Romania (efectuase o plata de 1 milion de dolari inainte de finalizarea contractului), oficialii romani au negociat de pe pozitii defensive.
Dupa cum sustin surse din FPS, norvegienii au beneficiat de un foarte puternic lobby chiar in Palatul Victoria. Puncte ramase in divergenta cu membrii comisiei de privatizare se rezolvau fara probleme la sediul Guvernului. Negocierile cu FPS au fost secondate de hotarari de guvern (ce vizau esalonari de datorii, stergeri de penalitati pentru majorari de intarziere a obligatiilor de plata catre creditori) care au fost emise in favoarea Kvaerner de catre cabinetul premierului Ciorbea. Aceleasi surse sustin ca insusi Sorin Dimitriu a dat curs unor facilitati cerute de partea norvegiana. Fostul presedinte al FPS, fost membru in defunctul Consiliu al Imputernicitilor Statului de la IMGB, recunoaste ca a fost adeptul acordarii de inlesniri in acest caz de privatizare, el sustinand ca Kvaerner, care putea pune la dispozitie o piata de desfacere pentru IMGB, era un cumparator optim pentru colosul bucurestean.
Kvaerner justifica vehementa cu care s-a luptat pentru a obtine facilitati si un pret considerat la vremea aceea derizoriu, prin faptul ca avea sa se confrunte cu o problema dificila: datorii in valoare de 209 miliarde de lei, care aproape ca egalau capitalul social (218 miliarde de lei). Contractul semnat de Kvaerner cu FPS prevedea impartirea acestor datorii in trei transe aproape egale.
Norvegienii au platit prima parte a datoriilor, in valoare de 10 milioane de dolari, in care a intrat si pretul actiunilor. „Noi am dat 10 milioane de dolari pana acum pe fabrica, din care 9,5 milioane a fost suma de unde FPS si-a platit diversi creditori. Din restul de bani au fost platite actiunile”, ne-a declarat managerul norvegian. Cea de a doua transa a datoriilor a fost esalonata pe trei ani, iar ultima, reprezentata mai ales de penalitati si majorari, a fost anulata.
Contractul prevedea, de asemenea, investitii pe o perioada de cinci ani, de 40 milioane de dolari, si un transfer tehnologic in valoare de 17 milioane de dolari. Kvaerner nu va mai apuca sa finalizeze planul investitional, dar cei care vor prelua contractul vor avea obligatia sa-l duca pana la capat. Asta, bineinteles daca nu vor mai beneficia si ei de vreo clementa guvernamentala.    

IMGB – poveste
fara sfarsit
l 6 februarie 1997- IMGB apare pe lista societatilor comerciale prevazute a fi privatizate prin vanzarea actiunilor catre investitori straini
l 21 februarie 1997 – IMGB este inclusa pe lista celor 42 de societati care acumulau 20% din totalul pierderilor generate de agentii economici cu capital de stat si care erau vizate sa intre in restructurare
l 20 martie 1997 – Ca urmare a volumului mare de datorii acumulate, Renel limiteaza cantitatea de energie electrica furnizata catre IMGB
l 19 iunie 1997 – IMGB apare din nou pe lista „oilor negre” din economie, alaturi de alte 28 de societati comerciale care acumulau 16% din totalul pierderilor si 22% din arieratele din industrier
l 21 iulie 1997 – IMGB figureaza pe lista celor 90 de societati prevazute sa fie vandute prin intermediul bancilor straine de investitiir
l 26 august 1997 – IMGB are doua oferte de preluare a pachetului majoritar de actiuni, una de la concernului anglo-norvegian Kvaerner si alta de la compania Atchinson Casting din SUAr
l 10 septembrie 1997 – Desi se astepta finalizarea negocierilor pentru privatizare, IMGB apare pe o noua lista care cuprindea un lot de 30 de intreprinderi ce urmau sa fie supuse unei analize de catre FPS, in vederea restructurariir
l 3 martie 1998 – Guvernul decide diminuarea pretului de vanzare a IMGB pentru a salva societatea de la lichidarer
l 4 iunie 1998 – Kvaerner si FPS semneaza actul aditional pentru transferul actiunilor statului catre concernul norvegianr
l 31 iulie 1998 – Este finalizat contractul de vanzare-cumparare dintre FPS si Kvaerner, prin semnarea ultimului act aditional la documentul respectivr
l 5 august 1998 – Kvaerner preia efectiv IMGBr
l 15 ianuarie 1999 – Conel intrerupe furnizarea energiei electrice catre Kvaerner IMGB, din cauza neachitarii unor facturi restante, in valoare de 11 miliarde lei, din octombrie 1998r
l 20 ianuarie 1999- In urma unei conventii incheiate cu Conel este reluata furnizarea energiei electrice catre IMGBr
l 3 februarie 1999 – 500 de muncitori (din cei 2.500) primesc preavize in vederea concedierii. Ulterior, numarul salariatilor a ajuns la 1.600r
l 14 aprilie 1999 – Grupul Kvaener isi anunta intentia de a se retrage din Romania si decizia de a nu mai achizitiona nici o intreprindere romaneasca in urmatorii doi-trei ani.r
r
Kvaerner s-a intins dincolo de plapumar
Dupa Amoco si Chase Manhatan, o alta companie multinationala renunta la afacerile sale din Romania, ca urmare a deciziei la nivel de grup de a-si retrage participatiile din intreprinderile situate in Europa Centrala si de Est. Este vorba de concernul Kvaerner, care detine 90% din actiunile de la IMGB si 51% din cele de la FECNE. r
r
Iminenta plecare a norvegienilor din Romania pare a fi cauzata de situatia economica interna, dar mai ales de conjunctura internationala.r
Devalorizarea euro in raport cu dolarul american a fost foarte rapida in ultima luna. Daca intre ianuarie si martie, euro pierduse 5% in fata dolarului, in numai o luna deprecierea a fost de 4 procente. Pe de alta parte, conflictul din Iugoslavia, una din cauzele deprecierii accentuate a monedei unice europene, afecteaza si mai mult economiile din zona. Michael Mussa, economistul-sef al Fondului Monetar International, apreciaza ca tarile vecine Iugoslaviei se vor confrunta cu importante caderi economice. Spre exemplu, Romania va suferi de pe urma conflictului o cadere economica de 2%.r
r
Datoriile concernului r
nu s-au redusr
Intr-un asemenea context, investitiile companiilor multinationale in Europa vor fi primele afectate. Firmele care s-au axat pe expansiune se confrunta cu dificultati financiare, care conduc la restrangeri de activitati. Daewoo a anuntat ca se va retrage din constructia de nave si vapoare si ca isi va vinde toate santierele navale, iar compania Reynolds a fost deja preluata. Intr-o astfel de situatie se afla si Kvaerner, care dupa o perioada de extindere se vede acum nevoita sa vanda o mare parte din afacerile sale din lume. In numai zece ani de activitate, Kvaerner a ajuns sa detina in intreaga lume aproape 400 de societati, in domeniul constructiilor civile, petrolului si gazelor naturale, constructiilor navale si ingineriei. In toata aceasta perioada, numarul angajatilor a crescut de cinci ori, de la 6 mii la 30 de mii de angajati. In cadrul acestui proces de extindere a afacerilor s-a aflat si intrarea lui Kvaerner in Romania. „Am venit aici, in primul rand, pentru ca in Romania baza de costuri este scazuta in raport cu Cehia si Polonia. In Bulgaria nu prea mai aveam ce cumpara, iar in Rusia, situatia politica si economica este instabila”, ne-a declarat Jarl Kosberg. r
Prin extinderea concernului, rezultatele financiare nu au fost satisfacatoare. „Compania ajunsese foarte mare, iar managementul nostru nu mai era eficient. Primul semnal a fost faptul ca datoriile noastre, care se ridicau la 1,5 miliarde de dolari, nu au putut fi reduse”, a continuat Kosberg. Conducerea concernului a fost schimbata in octombrie 1998, iar noii veniti si-au prezentat strategia grupului, care implica restrangerea activitatilor in multe din afacerile sale. Iar investitia de la IMGB Romania a fost si ea vizata de acest plan.tr
r
Pagini realizate de Stefan Onica si Carmen Rudnitchi