Risc seismic în București: 487 de clădiri în pericol de prăbușire la cutremur
La aproape 50 de ani de la cutremurul devastator din 1977, Bucureștiul se confruntă în continuare cu un număr alarmant de clădiri vulnerabile, expuse unui posibil dezastru seismic.
Specialiștii atrag atenția asupra necesității urgente a consolidării acestor imobile, iar autoritățile locale încearcă să implementeze tehnologii moderne pentru a face față provocării.
Situația clădirilor cu risc seismic în București
Potrivit lui Răzvan Aurelian Munteanu, Director Executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), în prezent există aproximativ 20.000 de clădiri vulnerabile în București.
Dintre acestea, 487 sunt încadrate în clasa I de risc seismic, ceea ce înseamnă că, în cazul unui cutremur similar celui din Vrancea 1977, aceste clădiri s-ar putea prăbuși complet, punând în pericol viețile locatarilor.
În plus, alte 380 de clădiri sunt incluse în clasa II de risc seismic. Deși în cazul unui cutremur major acestea nu s-ar prăbuși, ar suferi degradări majore, ceea ce le-ar face imposibil de locuit.
„Clădirile sunt metaforic precum oamenii. Cu cât sunt mai afectate de trecerea timpului, cu atât nevoile sunt mai mari și mai diferite. Pentru a știi care e tratamentul pe care să îl dăm, trecem întâi printr-un proces de diagnosticare și de prescriere a unui tratament. Această etapă este extrem de importantă și se întâmplă în prima fază a proiectării și pregătirii proiectului. Apoi urmează implementarea tratamentului și ajungem la execuție. Azi există 160 de imobile pe care le avem în etape de pregătire, diagnosticare pentru a implementa tratamentul. Sunt aproximativ 20.000 de clădiri vulnerabile iar pentru 487 avem date care rezultă că sunt încadrate în clasa I de risc seismic.
Asta înseamnă că în cazul unui cutremur similar al celui din Vrancea cele încadrate în risc seismic I sunt în pericol de prăbușire. Cu siguranță ele nu vor mai putea fi locuite. Mai avem, vă dau cifre din memorie, undeva la 380 de clădiri încadrate în clasa risc seismic II. În cazul unui cutremur similar, teoretic în cazul unui cutremur similar nu ar trebui să fie pierderi de vieți omenești, dar vor suferi degradări majore. Și în cele din urmă avem clasa de risc seismic III care nu pune probleme mari. Toate clădirile noi ar trebui să fie în clasa de risc seismic IV”, a explicat Răzvan Munteanu pentru DCNews.
Cum se desfășoară consolidarea clădirilor vulnerabile
Procesul de consolidare a clădirilor este unul complex și necesită intervenții adaptate în funcție de tipul construcției și materialele utilizate inițial.
Cătălin Podaru, CEO al Leviatan Group, a explicat că intervențiile se concentrează pe întărirea structurii, iar soluțiile utilizate includ cămașuieli de beton, consolidări metalice și tehnologii moderne, precum fibrele de carbon (FRP), care pot îmbunătăți semnificativ rezistența seismică a imobilelor.
„Consolidarea pleacă de la partea structurală. Clădirea trebuie decopertată până la nivel structural, fie că vorbim de ziduri de cărămidă, elemente din beton armat sau structuri mixte. Apoi, aplicăm soluțiile potrivite, fie cămașuieli, fie structuri metalice, fie tehnologii moderne precum FRP-uri (fibre de carbon), care intervin mai subtil și asigură o consolidare eficientă, fără a afecta funcționalitatea clădirii”, a explicat Cătălin Podaru.
De ce nu se consolidează mai rapid clădirile?
Deși necesitatea consolidării este evidentă, procesul este îngreunat de mai mulți factori:
- Costurile ridicate, atât pentru autorități, cât și pentru proprietari.
- Proceduri birocratice complexe, inclusiv aprobări și avize care pot dura ani.
- Refuzul unor locatari de a părăsi temporar locuințele pentru a permite lucrările.
Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că întârzierea acestor intervenții ar putea avea consecințe tragice în cazul unui cutremur major, similar celui din 1977.
