Svetlana Gomboş este de părere că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a venit peste România fără ca aceasta să fie pregătită cu o alocare financiară imensă.

Totodată, acesta a mai subliniat faptul că, în cazul în care va fi aprobat în forma actuală, acesta mai poate fi supus modificărilor. El a vorbit și despre impactul pandemiei de coronavirus asupra Ministerului pe care îl conduce.

„Autorităţile publice, centrale şi numai, beneficiarii privaţi sunt prinşi în acest angrenaj imens care înseamnă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Pentru ministerul nostru pandemia a însemnat foarte multe lucruri şi nu neapărat bune. A însemnat o presiune teribilă pentru a ţine în viaţă toate proiectele în derulare şi o presiune fantastică pentru a putea asigura agregarea acestui Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care a venit peste noi fără să fim foarte bine pregătiţi.

O alocare imensă pentru România. Este ca şi când am avea o nouă perioadă de programare suprapusă peste perioada 2021 – 2027, cu sume foarte mari alocate digitalizării şi transformării digitale care ne-a pus în situaţia să ţinem legătura şi să agregăm opiniile din tot ceea ce înseamnă privat şi public, în aşa fel încât să emitem o opinie coerentă, bună şi ţinând cont de tot ceea ce era dezvoltat până la momentul acela în România”, a spus Gomboş.

Cum funcționează PNRR

Svetlana Gomboş a mai vorbit și despre modul în care PNRR funcționează. Aceasta susține că este vorba despre un program operațional, negociat cu Comisia Europeană.

Reprezentanta din Minister susține că există experiență în implementarea unor astfel de programe, însă în prezent încă se poartă negocieri.

Ea a vorbit și despre cererile UE. Potrivit acesteia, Uniunea Europeană cere României să detalieze planurile pentru a fi în rând cu celalalte state membre, inclusiv la nivel de costuri.

„Nu este nimic închis şi nu va fi nimic închis. PNRR este un program care se adresează proiectelor mature. Noi avem experienţa implementării de programe. Ştim din experienţa cotidiană că sunt proiecte care merg, proiecte care nu merg şi proiecte care sunt sortite pieirii din start. Acest PNRR este în momentul de faţă în negociere. El are o formă, dar forma nu este definitivă în sensul în care mai sunt „final touch” pe diverse componente. Acele 1.300 de pagini sunt doar o interfaţă. În spate sunt o mulţime de xl-uri, o mulţime de pivoţi în xl care ne aduc termene, etape, detaliere la nivel de fiecare proiect în parte şi, bineînţeles, un cost pe fiecare etapă. Uniunea Europeană vrea de la noi să detaliem şi să fim în rând cu celelalte state membre inclusiv la nivel de cost pe reformă sau pe etapă de reformă.

Nu înseamnă că dacă acest plan va fi aprobat în forma în care este acum, el nu mai poate fi supus modificărilor. Funcţionează la fel ca oricare program operaţional sau oricare program care a fost negociat cu Comisia Europeană şi dacă la nivelul statului membru se evidenţiază nişte nevoi de modificare putem să performăm aceste modificări, să le solicităm, să le negociem după paşii pe care noi îi ştim foarte bine în relaţia cu Comisia Europeană”, a explicat Svetlana Gomboş.

Comisia Europeană a aprobat PNRR-urile a patru țări

Amintim faptul că, până în prezent, Comisia Europeană a aprobat PNRR-urile Portugaliei, Slovaciei, Franţei şi Spaniei. În ceea ce privește planul României, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că ţara noastră este într-o situaţie „destul de bună”.

Totodată, șeful statului a mai adăugat că preferă să sacrifice câteva luni pentru a clarifica toate aspectele pentru ca la final să poată fi puse în practică.

„Cred că situaţia este destul de bună, având în vedere că noi avem un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă finalizat, l-am depus şi cred că aceste discuţii cu Comisia sunt foarte benefice. Pot să vă spun şi de ce; nu ne ar ajuta o aprobare rapidă acum fără a merge în profunzime, fiindcă, ulterior, aceste proiecte trebuie implementate şi decât să avem discuţii ulterioare pe fiecare tranşă de finanţare, cum din păcate s-a întâmplat de multe ori până acum, prefer să avem toate aceste discuţii şi clarificări la început, să avem toate aspectele discutate şi lămurite cu Comisia după care să pornim la implementarea proiectelor în aşa fel încât să le putem implementa foarte repede şi foarte bine fără să ne oprim pe parcurs, cum s-a mai întâmplat, din păcate, la fonduri europene. Mai bine sacrificăm o lună-două, clarificând tot şi, când este gata, pornim şi le punem în practică”, a afirmat Iohannis, la Bruxelles, înaintea reuniunii Consiliului European.