Proiectul a fost recent optimizat pentru unităţile de procesare vizuală cu arhitectura CUDA, care oferă un spor de performanţă de 20 de ori mai mare decât a procesoarelor tradiţionale. 
Pulsarul este identificat cu codul PSR J1952+2630 şi măsoară aproximativ 15 kilometri în diametru, fiind localizat la mai bine de 30.000 de ani lumină de Pământ, unde orbitează în jurul unei stele cu o greutate similară Soarelui. Prin această descoperire, oamenii de ştiinţă speră să descopere mai multe indicii despre procesul de evoluţie al stelelor şi felul în care materia evoluează la densităţi mari.
Proiectul Einstein@Home foloseşte puterea de procesare computerizată disponibilă pe PC-urile a mii de utilizatori din întreaga lumea, care analizează datele obţinute prin radio-telescoape şi prin detectoatele de valuri gravitaţionale. Proiectul foloseşte puterea oferită de GPU-urile NVIDIA cu arhitecturăCUDA pentru a oferi un spor de performanţă de 20x comparativ cu CPU-urile din proiect – ca rezultat, doar 10% din GPU-urile conectate la proiect zilnic furnizează puterea de procesare echivalentă cu cea oferită de toate procesoarele participante la proiect.
 
Peste două milioane de sisteme au fost înregistrate pentru a participa la proiectul Einstein@Home, începând cu lansarea acestuia în 2005 şi mai bine de 100.000 de sisteme au fost conectate la servere în fiecare săptămână. Daca puterea de procesare generată de proiect ar fi integrată într-un singur sistem, acesta s-ar clasa printre cele mai rapide 20 de supercomputere din lume. 
Creat de profesorul Bruce Allen, care este şi directorul Institului Max Planck de fizica gravitaţională din Germania, Einstein@Home este considerată a fi una dintre cele mai importante şi mai eficiente experimente ştiinţifice din întreaga lume.