Până la sfârşitul acestui an, doar datoria externă a SUA va atinge peste zece mii de miliarde de dolari, adică peste 180.000 de dolari pe cap de locuitor. Cel mai important eveniment economic din programul convenţiilor partidelor politice americane nu-l va constitui discursul lui John McCain, Barack Obama sau platforma electorală adoptată de delegaţi, ci proiecţia unui film. Subiectul filmului şi felul în care mesajul său va fi primit ar putea avea consecinţe pentru întreaga eco
Până la sfârşitul acestui an, doar datoria externă a SUA va atinge peste zece mii de miliarde de dolari, adică peste 180.000 de dolari pe cap de locuitor.
Cel mai important eveniment economic din programul convenţiilor partidelor politice americane nu-l va constitui discursul lui John McCain, Barack Obama sau platforma electorală adoptată de delegaţi, ci proiecţia unui film. Subiectul filmului şi felul în care mesajul său va fi primit ar putea avea consecinţe pentru întreaga economie mondială.
Titlul filmului cu pricina este „I.O.U.S.A.“, un joc de cuvinte între iniţialele din engleză ale Statelor Unite şi cele ale unei primitive convenţii de împrumut – „I.O.U.“, sau „I Owe You“ („îţi rămån dator“). Filmul avertizează asupra celor patru deficite cu care se confruntă SUA şi care, împreună, ameninţă cea mai mare economie a lumii cu soarta Imperiului Roman.
Deficitele în cauză sunt cel comercial, cel bugetar, cel al sistemelor de pensii şi asigurări sociale şi, nu în ultimul rånd, deficitul de leadership. Argumentul formulat în film este al iminenţei falimentului SUA sub povara unor mii de miliarde de dolari în multiple datorii pe care unica superputere a lumii nu-şi mai poate permite să le achite. Pånă la sfårşitul acestui an, doar datoria externă a SUA va atinge peste zece mii de miliarde de dolari, adică peste 180.000 de dolari pe cap de locuitor; acestei cifre i se adaugă deficitele sistemelor de pensii şi sănătate, ca şi pensiile angajaţilor guvernului şi alte obligaţii de plată interne, care ajung în total la 57.000 de miliarde de dolari. În ciuda unui lung şir de promisiuni, clasa politică americană ignoră acumularea acestor obligaţii financiare pe care Washingtonul nu are nicio şansă să le poată onora. Între timp, majoritatea publicului american habar nu are cåt de gravă este metastaza cancerului fiscal al SUA, cum a fost numit de autori, care face ca viitoarele generaţii de americani să se nască înglodaţi în datorii.
Combinaţia între gravitatea unei crize pe care politicienii o ignoră şi ignoranţa publicului l-a făcut pe Peter Peterson, fost ministru al comerţului în administraţia Nixon şi cofondator al firmei de private equity Blackstone, să cumpere drepturile de distribuţie a filmului şi să investească un miliard de dolari (puţin sub jumătate din averea sa personală) într-o campanie de conştientizare a publicului şi a clasei politice cu privire la criza pe care o ignoră. Dlui Peterson i se alătură în film adevărate legende ale finanţelor: investitorul Warren Buffett, fostul preşedinte al băncii centrale americane Paul Volcker, dar şi Robert Rubin şi Paul O’Neill, foşti miniştri de finanţe şi oameni de afaceri de mare succes.
Proiectånd documentarul la ambele convenţii ale partidelor politice din SUA, dl Peterson speră să convingă un influent segment al publicului că „aşa nu mai merge“. La råndul lor, membrii de frunte ai ambelor partide politice ar putea transmite mesajul necesităţii de a veni în întåmpinarea unei veritabile crize cu măsuri agresive. Scopul final este de a educa electoratul american astfel încåt acesta să-şi forţeze aleşii să înfrunte criza cu măsuri radicale.
Erodarea supremaţiei americane şi posibilul său declin economic (dacă aceste deficite continuă să crească) vor afecta economic şi politic toate economiile lumii. Aşa cum spun şi autorii documentarului, cheia celor trei deficite vine de la rezolvarea celui de-al patrulea – cel de leadership.