Tranzacţia reprezentând o cincime din totalul datoriei publice externe a Ucrainei a avut loc în luna august. Se ştie deja că prim-vicepremierul ucrainean Serghei Arbuzov şi ministrul de finanţe Iuri Kolobov au efectuat o vizită neoficială la sediul fondului menţionat din oraşul San Mateo (California) pentru a oferi anumite garanţii titularului unei părţi mari din datoria publică a Ucrainei.
Suma exactă oferită de Franklin Templeton pentru cele 20% din datoria publică a Ucrainei rămâne un secret comercial.
Anterior, în faza iniţială a crizei financiare din zona euro, fondul american a cumpărat obligaţiuni ale Irlandei, obţinând în urma acestei operaţiuni un profit important după ce Dublinul a primit asistenţă financiară din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Potrivit Financial Times, citată de ITAR-TASS, pe pieţele mondiale se aşteaptă o deteriorare semnificativă a situaţiei financiare a Ucrainei în cel mai scurt timp. ‘Situaţia este foarte simplă: Ucraina se confruntă cu ameninţarea unei penurii semnificative de numerar şi fonduri’, a declarat publicaţiei britanice analistul principal al băncii Morgan Stanley (SUA), Paolo Bathory, care spune că autorităţile ucrainene ‘nu pot face faţă noului val de exod de capital’. ‘Ucraina are nevoie de asistenţă din partea unei terţe părţi – Rusia sau FMI’, mai declară el.
Unii analişti ruşi şi-au exprimat deja scepticismul că Moscova ar putea credita Ucraina, după ce aceasta a respins ‘avansurile’ insistente – care au mers de la promisiuni cu scăderea preţului la gaze până la şantaj şi blocarea unor mărfuri ucrainene pe piaţa rusă – pentru a o determina să adere la Uniunea Vamală formată din Rusia, Kazahstan şi Belarus. Kievul speră să semneze, la apropiatul summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius, Acordul de asociere şi de liber schimb cu UE. AGERPRES