"Pentru ca Microsoft să revină în joc, este necesară o schimbare serioasă de management", a declarat Kempin pentru agenţia de presă menţionată. În opinia sa, la conducerea Microsoft ar trebui cooptat cineva de 35-40 de ani, un manager tânăr, care înţelege generaţia Facebook şi comunitatea tehnologiilor mobile. Microsoft nu are nevoie de un tip agresiv şi feroce, care anunţă noua versiune Windows ca pe o victorie.

Înainte de plecare sa din companie, survenită în anul 2002, Joachim Kempin a ocupat funcţia de ‘senior vice-president’, iar în responsabilitatea sa intrau vânzările OEM pe plan mondial şi problemele de marketing. El a lucrat la Microsoft din 1983, practic de la înfiinţarea companiei.

Este unul dintre cei care cunosc în detaliu toate eşecurile Microsoft în anii 1990 şi 2000, motivele care s-au aflat la originea acestor eşecuri, inclusiv încercările de a începe producţia de tablete, telefoane mobile, tentativele de intrare pe piaţa media sociale.

Microsoft dispunea de software-ul pentru tablete încă în perioada Windows XP, dar compania a ratat această oportunitate. De numeroasele sale eşecuri au profitat concurenţii săi, între care Apple. ‘Ei au ratat toate oportunităţile de care am vorbit încă în perioada în care lucram în companie’, spune Joachim Kempin.
Fostul top manager îl acuză pe directorul executiv al Microsoft, Steve Ballmer, că s-a debarasat în mod deliberat de mai mulţi manageri, care îi ameninţau puterea. Kempin relatează în cartea sa că a urmărit personal cariera lui Richard Belluzzo , care venise de la Hewlett-Packerd şi a condus proiectul de lansare a consolei Xbox, dar a demisionat după 14 luni de la angajare, în acelaşi timp cu el. ‘Nu era lăsat să respire liber. Dacă lucrezi direct cu Ballmer şi el crede că ,,s-ar putea ca acest băiat să dorească să-mi ia postul,, chiar nu veţi avea aer de respirat’, susţine autorul.

Printre cei care şi-au pierdut funcţia de top manager se numără şi fostul responsabil de Windows, Steven Sinofsky, a cărui concediere bruscă în 2012 i-a surprins pe mulţi. Înaintea sa s-au retras Kevin Johnson şi Ray Ozzie, care fusese desemnat de însuşi Bill Gates responsabil de strategia pe termen lung a gigantului software.

Acuzaţii similare de autoritarism faţă de Steve Ballmer au fost exprimate anterior şi de alte persoane influente (în trecut) din conducerea companiei. De exemplu, fondatorul fondului de hedging Greenlight Capital, David Einhorn, care în 2011 a declarat:’Ballmer a rămas blocat în trecut şi, în cel mai bun caz, el poate fi numit supraveghetorul Microsoft’.

Ballmer l-a înlocuit pe Bill Gates în funcţia de director executiv al Microsoft în anul 2000, fiind primul miliardar din lume care îşi datorează averea exclusiv activelor primite de la angajator, în cazul dat Microsoft, afacere în care el nu a fost membru fondator sau rudă a fondatorului.
Sursa: Agerpres