Localitatea Corund, din judetul Harghita, este vestita prin oalele de pamint si alte produse artizanale, confectionate i ateliere individuale. Gyorfi Laszlo are 33 de ani si chiar daca este de profesie mecanic auto, spune ca l-a fascinat din totdeauna confectionarea obiectelor din lut, dar si impletiturile de nuiele de rachita. in 1991 s-a hotarit sa-si iceapa propria afacere, si i acest scop a pus bazele Asociatiei Familiale Gyorfi Laszlo, cu sediul i localitatea Corund. „Parintii mei au mostenit o traditie care dateaza de peste 100 de ani, iar ceramica de Corund este vestita”, sustine Laszlo.
Ideea de a avea propria linie de productie a iceput sa prinda contur atunci cind, cu ajutorul unor credite si cu sprijinul parintilor, si-a utilat cele trei ateliere: ceramica, de impletit nuiele de rachita si de timplarie. intreaga investitie, este evaluata, i prezent, la 60-70 de milioane de lei. Atelierele au fost dotate cu instalatii de prelucrare a lemnului, dispozitive utilizate pentru impletirea nuielelor, dar si un cuptor de ardere a vaselor si obiectelor de ceramica, o roata si o masa a olarului, masina de amestecat si pregatit argila si alte utilaje si instalatii specifice acestui proces de productie. in cele trei ateliere lucreaza, i prezent, patru oameni cite opt ore pe zi si cistiga un salariu net de 1.300.000 de lei. Laszlo spune ca oamenii sunt multumiti cu cit cistiga si pentru ca au de lucru, chiar daca munca nu este usoara.
Sotia il ajuta i afaceri. Materie prima gaseste din belsug. Argila, un lut albastru special, cu proprietati deosebite, este adusa dintr-o cariera din apropiere. Nuielele de rachita sunt cumparate de la Ocolul Silvic local, cu 4.000 de lei kilogramul. Nuielele, cu dimensiuni diferite, sunt apoi fierte itr-un cazan special, pentru a se decoji mai usor. Dupa aceasta operatie, rachita este tinuta i apa, pentru a se putea impleti.
Atelierele de productie sunt i curte
Lutul albastru cunoaste un proces complex de prelucrare, pina ce devine… oale si ulcele. Pamintul este amestecat itr-un recipient de pregatit, un fel de malaxor, dupa care este prelucrat pe masa olarului pina cind capata forma dorita. Obiectele de lut trebuie sa stea doua zile la uscat, dupa care sunt introduse i doua reprize, a cite opt ore i cuptor, itre cele doua etape fiind facuta smaltuirea. Atelierele sunt amplasate chiar i curtea casei. Ce se fabrica i cele trei ateliere? De la vase ornamentale la cele utilitare, oale, blide, ulcioare, oale pentru sarmale, dar si masti si alte suveniruri, cum sunt carele cu boi i miniatura. in atelierul de timplarie prind contur cutii de piine, capace, candelabre de lemn, scaune si alte produse. Din rachita, mesterii impletesc scaune, masute, banci, cosuri pentru fructe, dar si cosuri pentru animale, iar preturile variaza de la citeva mii la citeva sute de mii de lei. Fiecare produs se fabrica i serii de 20-30 de bucati.
Un magazin aflat la 200 km de casa
Patronul olar s-a gindit cum sa-si vinda mai bine marfa i afara tirgurilor din judetul Harghita, unde concurenta este acerba. S-a gindit sa duca marfa i alt judet si a ales Hunedoara. Pentru 500.000 de lei pe luna el ichiriaza o bucata de teren pe drumul national, la citiva kilometri de municipiul Deva, unde si-a construit un fel de magazin din lemn. De dimineata el isi expune produsele, pe circa 20 de metri patrati, si le pune la loc i magazie abia seara tirziu. Magazinul functioneaza de primavara si pina iarna, i apropierea sarbatorilor. Laszlo sustine ca are i permanenta, i stoc, marfa de 20 milioane de lei, si i lunile cele mai bune vinde marfa de zece milioane de lei. „Mai mergem si la tirg sau i piata, dar oamenii nu prea au bani”, spune acesta.
Cea mai buna zi a fost aceea i care a vindut marfa de doua milioane de lei. Strainii prefera obiectele de ceramica, vazele, care costa itre 30 si 600 mii de lei, dar si mastile pe care le cumpara ca suveniruri.
Rominii se dau i vind dupa produsele din rachita. O masa cu patru scaune costa 400-500.000 lei, un candelabru sculptat 700-800.000 lei, iar un car cu boi 350-400.000 lei.
Gyorfi Laszlo spune ca exista numeroase solicitari de a vinde marfa unor societati private, dar sustine ca acestea nu platesc la timp si de aceea nu agreeaza acest gen de comert, chiar daca pierde mult tmp cu valorificarea marfii. in ceea ce priveste exportul, sustine ca „nu am oferta pentru export si este foarte complicat, deoarece ar trebui sa ne transformam i SRL si exista un risc i ceea ce priveste o asemenea investitie”.
Cu toate ca profitul nu este foarte mare, producatorul din Corund este fericit. „A