Chiar de cand s-au hotarat sa investeasca in Romania, in 1999, americanii George Bigelow, Tony Fox si Clement Mocanu, ultimul cu cetatenie romano-americana, s-au izbit de neseriozitatea mediului de afaceri din Romania. Au decis sa investeasca in domeniul constructiilor, intr-o zona defavorizata social si astfel au cumparat de la Fondul Proprietatii de Stat pachetul de actiuni al Uzinei de Reparatii din Targu-Carbunesti-Gorj. Au participat la licitatie si in 15 iunie 1999 au cumparat uzina cu 8,5
Chiar de cand s-au hotarat sa investeasca in Romania, in 1999, americanii George Bigelow, Tony Fox si Clement Mocanu, ultimul cu cetatenie romano-americana, s-au izbit de neseriozitatea mediului de afaceri din Romania. Au decis sa investeasca in domeniul constructiilor, intr-o zona defavorizata social si astfel au cumparat de la Fondul Proprietatii de Stat pachetul de actiuni al Uzinei de Reparatii din Targu-Carbunesti-Gorj. Au participat la licitatie si in 15 iunie 1999 au cumparat uzina cu 8,5 miliarde de lei, desi pretul de pornire era de 1,5 miliarde de lei. „Am aflat ulterior ca am incurcat treburile unora care trebuia sa cumpere uzina cu 600 de milioane de lei”, a declarat George Bigelow.Dupa ce au castigat licitatia au inceput problemele. In caietul de sarcini era prevazut ca societatea nu are datorii la stat, ca este proprietar pe teren si ca cei peste 200 de salariati trebuie mentinuti minimum un an. La doar cateva luni de la cumparare, au inceput sa apara actele de la Directia de Finante, in care actionarii erau anuntati ca datoreaza statului 4,5 miliarde de lei, care, majorate, ajunsesera la 18 miliarde de lei. Mai tarziu, s-a aflat si ca terenul de sub halele uzinei nu intra in proprietatea societatii; el apartinea mai multor cetateni din localitate, pe care societatea a fost nevoita sa-i despagubeasca. Investitorul strain spune ca aceste lucruri nu l-au descurajat, insa reticenta oamenilor de afaceri din Gorj de a incheia contracte cu o firma a unor americani a dus la anularea tuturor contractelor incheiate cu Compania Nationala a Lignitului Oltenia si alti prestatori de servicii, fiind astfel exclusa de pe piata, societatea inregistrand prejudicii timp de un an. In aceste conditii, angajatii preluati prin contract si-au primit salariile, desi nu aveau contracte de executie, si au fost achitate datoriile la stat din banii adusi din America. In prezent, American Romanian Company are aproximativ 500 de angajati, iar investitiile facute in judet se ridica la 5,2 milioane de dolari. Nemultumirea celor trei investitori americani este legata si de faptul ca administratorul firmei pierde 90% din timp pentru a recupera banii pentru lucrarile executate. „Ne place concurenta, dar sa fie corecta”Lucrul de neinteles pentru investitorii straini este acela ca firme mici „de apartament”, fara dotare si specialisti, cu datorii catre bugetul statului, castiga licitatii in fata societatii lor. „Am cumparat o linie tehnologica de prelucrare a lemnului, cu uscatoare, am investit intr-o linie de productie a tamplariei PVC, avem toate licentele si certificatele de calitate solicitate. Am specializat personalul din banii proprii, nu din fonduri europene, si cu toate acestea, in unele situatii se mentioneaza ca nu prezentam suficiente garantii”. George Bigelow spune ca nu este corect ca fiecare caiet de sarcini realizat pentru licitatii sa fie intocmit in beneficiul unei firme care trebuie sa castige licitatiile. „Legea este buna, dar este aplicata diferit, de la caz la caz, in functie de interesele unor firme. Firma ARC a respectat statul roman, fiind la zi cu platile catre bugetul statului, ceea ce majoritatea firmelor nu fac. Desi exista o lege care prevede ca firmele participante la licitatiile platite din bani publici nu trebuie sa aiba datorii catre bugetul statului, in Gorj au fost favorizate societatile comerciale care nu aveau nici dotare, in schimb aveau sume importante de achitat la stat”.”Unii s-au intins mai mult decat ii tine plapuma”O alta nemultumire a investitorului american este legata de neseriozitatea oamenilor de afaceri, firma ARC avand de recuperat in prezent peste doua milioane de dolari. „Cei mai mari datornici, care au si fost actionati in judecata, sunt Mihai Erbasu, pentru o lucrare executata in subantrepriza la renovarea si modernizarea Spitalului Judetean din Gorj, in valoare de cateva sute de mii de dolari, si Gheorghe Gherasim, reprezentantul firmei Rominex Timisoara, caruia firma ARC i-a construit o casa si birourile societatii. Problema este ca noi platim TVA si alte taxe aferente documentelor intocmite la executarea lucrarii. Unii si-au dorit case luxoase, intinzandu-se mai mult decat ii tine plapuma, iar cand este vorba sa plateasca li se pare ca este prea mult”, a declarat Bigelow.Gheorghe Gherasim recunoaste ca a avut un contract cu firma ARC si ca, asa cum spun reprezentantii firmei, suma pe care trebuie sa o dea executantului este de trei miliarde de lei. „Toata lucrarea a costat 8,2 miliarde de lei, suma prea mare, dar pe care am acceptat-o, iar acum mai vor trei miliarde. Nu voi da acesti bani, chiar daca ne judecam”, a declarat Gherasim.Reprezentantul firmei Erbasu SA, Dan Pirvulescu, nu a dorit sa comenteze acuzele aduse de investitorul strain.George Bigelow spune ca sunt persoane in Gorj care locuiesc in vile chiar mai luxoase decat cea in care sta el in America si ca nu intelege cum gorjenii pot comanda asemenea case si apoi sa nu plateasca: „Ce nu se vede de afara este ca interioarele sunt foarte luxoase. Pot sa va spun ca eu am primit de la tatal meu o mostenire de 50 de milioane de dolari, dar nu m-am aruncat sa-mi fac o casa precum gorjenii care nu doresc sa plateasca”.