Florian Libocor atrage atenția asupra provocărilor economice actuale și necesității unei abordări prudente. El subliniază riscurile financiare pentru cetățeni și instituții. Raportul BRD analizează evoluția salariilor, piața muncii, fondurile europene și instabilitatea fiscală a României.
Evoluția salariilor și piața muncii în România prezentată de economistul-șef al BRD
Economistul-șef al BRD, Florian Libocor, a prezentat un raport economic care analizează tendințele financiare și riscurile economice actuale. El subliniază că, în 2024, creșterile salariale s-au situat la un nivel de două cifre, dar această tendință ar putea încetini semnificativ.
„Ne așteptăm la o moderare a creșterilor salariale, de 6-10%. Atât sectorul public, cât și cel privat au înregistrat creșteri salariale de două cifre în 2024, costurile unitare cu forța de muncă crescând cu 17,4%”, se precizează în raportul BRD.
În ceea ce privește piața muncii, documentul evidențiază faptul că majoritatea locurilor de muncă nou create sunt concentrate în București și Ilfov, urmate de județele Timiș, Brașov, Cluj și Prahova.
Această situație reflectă un dezechilibru economic la nivel regional, existând discrepanțe semnificative între zonele dezvoltate și cele mai puțin dinamice.
Un alt aspect important subliniat de raport este impactul noii generații asupra pieței muncii.
„Peste o treime dintre noii solicitanți de locuri de muncă provin din Generația Z, aducând cu ei un val de aptitudini digitale, cereri de flexibilizare a condițiilor de muncă și ambiții antreprenoriale”, spune economistul-șef al BRD.
Fondurile europene și riscurile economice
În ceea ce privește absorbția fondurilor europene, Libocor atrage atenția asupra unor probleme administrative care încetinesc implementarea proiectelor.
Printre acestea se numără aprobările birocratice greoaie, capacitatea scăzută de execuție a proiectelor publice și deficitul fiscal ridicat, care îngreunează cofinanțarea națională.
În plus, riscul deteriorării ratingului suveran al României este tot mai accentuat, în special după ce două agenții de rating au modificat perspectiva țării la una negativă.
„Un studiu al Băncii Mondiale a constatat că reducerea la „junk” de cel puțin două agenții de rating majore crește costurile împrumuturilor pe termen scurt cu ~200 de puncte de bază în medie”, arată raportul BRD.
Situația fiscală a țării este de asemenea îngrijorătoare.
„Deficitul fiscal a atins 8,65% din PIB în 2024, depășind ținta inițială de 5% și chiar ținta revizuită din septembrie 2024, de 6,94%”, explică economistul.
El subliniază că estimările optimiste privind veniturile fiscale, inclusiv îmbunătățirea colectării și digitalizarea sistemului, nu s-au materializat, ceea ce a dus la dezechilibre financiare majore.
Costurile datoriei publice și planurile de finanțare
Un alt aspect critic menționat în raport este nivelul ridicat al datoriei publice și impactul acesteia asupra bugetului de stat.
„Fitch a estimat că raportul dintre cheltuielile cu dobânda la plata datoriei și veniturile la buget va ajunge la ~8% în 2026, de la 6,4% în 2024”, se precizează în document.
Pentru anul 2025, necesarul de finanțare al României este estimat la 231 miliarde de lei, echivalentul a 12,1% din PIB. Acest necesar include un deficit bugetar de 134 miliarde de lei și refinanțarea datoriei publice în valoare de 97 miliarde de lei.
Guvernul are în vedere noi emisii de euroobligațiuni în martie sau aprilie, în funcție de condițiile pieței. Pentru a reduce costurile împrumuturilor, Ministerul Finanțelor analizează posibilitatea emiterii de obligațiuni verzi și obligațiuni „samurai” denominate în yeni, care ar putea beneficia de dobânzi mai scăzute.
Perspective economice și factori de risc
Economia României se află într-un moment de răscruce, cu numeroase provocări ce trebuie gestionate pentru a asigura stabilitatea financiară.
Potrivit economistului-șef al BRD, „polarizarea politică, provocările ajustării fiscale, fragilitatea economiei zonei euro, în special a Germaniei și noua geometrie a comerțului global pe fondul unei lumi din ce în ce mai fragmentate” sunt principalele riscuri care pot afecta creșterea economică.
Autorii raportului atrag atenția că România trebuie să adopte măsuri clare și reforme consecvente pentru a menține echilibrul economic.
„Stabilitatea financiară, o mai mare claritate a politicilor și aplicarea consecventă a reformelor sunt esențiale pentru a orienta economia în direcția corectă”, notează documentul.
