Industria lemnului, celulozei si hartiei este in majoritate in maini private la ora actuala, fiind una dintre ramurile cu pondere ridicata la export. Exporturile de produse din lemn, hartie si carton a fost, in 2000, de peste 600 milioane USD, iar cel de mobila de circa 450 milioane USD, in crestere cu 15-20% fata de 1999.
„Sectorul padurilor joaca un rol important in economia Romaniei, iar potentialul de crestere este considerabil”, spune Birger Solber, directorul Institutului European al Padurilor.
Potrivit Institutului National de Statistica, contributia oficiala a sectorului forestier in economie este substantiala, in conditiile in care productia si procesarea lemnului detin aproape 4-5% din Produsul Intern Brut (PIB).
Potrivit Romsilva, suprafata totala a fondului forestier public este de circa sase milioane de hectare, reprezentand 27% din suprafata totala a Romaniei.
In acelasi timp, masa lemnoasa destinata exploatarii (masa lemnoasa pe picior) este de aproximativ 1.350 milioane m.c. din care 15 milioane m.c. sunt comercializati anual. In situatia in care, conform legii, statul va retroceda persoanelor private padurile la care au dreptul, fondul forestier din subordinea Romsilva se va reduce cu circa 2,5 milioane hectare, adica cu peste 40%.
Conform Romsilva, masa lemnoasa pe picior, destinata anual, potrivit legii, agentilor economici, se vinde acestora, in conditii specifice economiei de piata, prin licitatie sau negociere directa.
Menuc Dumitru, administratorul companiei germane Treppen Bau, care a investit deja peste 600.000 DM intr-o fabrica de scari interioare din lemn la Lugoj, spune ca „datorita pozitiei de monopol pe care o detine, Romsilva vinde masa lemnoasa destinata expoatarii la valori aberante. In momentul in care va aparea concurenta din partea privatilor, Romsilva va fi presata sa practice preturi rezonabile”, spune Menuc.
De asemenea, grupul financiar american Overseas Private Investment Corporation (OPIC) a investit, din 1997, peste 70 milioane USD intr-o fabrica de produse lemnoase din Bocsa – Caras Severin. Astfel, potrivit reprezentantilor OPIC, Tenneco Romania Holdings a reusit ca in 2000 sa ajunga la o cifra de afaceri de peste 10 milioane USD. „Noi dorim sa investim inca cel putin 50 milioane USD in dezvoltarea capacitatilor de productie din Romania, dar nu avem garantia asigurarii necesarului de material lemnos”, spune un reprezentant al OPIC.
Grupul francez Rossman a investit de 30 milioane USD pentru modernizare in societatea de prelucrare a lemnului Ambro Suceava, unde este actionar majoritar, investitia asumata in contractul cu FPS fiind de circa 60 milioane USD, din care zece milioane pentru protectia mediului. Cei mai multi bani au fost cheltuiti pentru retehnologizarea si modernizarea masinii de hartie nr.1, care a dus la dublarea capacitatii de productie de la 60.000 tone anual la peste 120.000 tone anual hartie.
Odata cu cresterea capacitatii de productie se va dubla si cifra de afaceri, de la 24 milioane la 48 milioane USD.
Materia prima este insuficienta
Compania austriaca Kaindl Group va investi peste 100 milioane USD intr-o fabrica de cherestea in apropiere de Brasov. Si grupul Werzalit AG vrea sa investeasca peste 130 milioane DM intr-o fabrica de cherestea si produse melaminate in Caras-Severin. Compania multinationala Krono Holding AG, prin divizia de cherestea Kronospan, investeste aproape 200 milioane USD intr-o fabrica de cherestea si de produse din lemn in zona Rasnov. „O data ce autoritatile romane vor permite asigurarea intregii cantitatii de masa lemnoasa pe care o cerem, vom anunta oficial inceperea constructiei fabricii de cherestea in regiunea Brasov”, a declarat purtatorul de cuvant al Kronospan.
Grupul italian Gruppo Frati a inaugurat, la sfarsitul anului trecut, un complex industrial de prelucrare a lemnului, MDF Sebes Frati, unde a investit aproape 230 milioane USD. In cadrul complexului se produc placi de lemn de tipul MDF, dar si rasini ecologice cu continut scazut de formaldehida.
In mod cu totul paradoxal, in Romania, datorita liberalizarii exportului de busteni, s-a creat o situatie rar intalnita. Astfel, bustenii sunt livrati catre tari precum Austria sau Ungaria, piete unde sunt prelucrati si transformati in semifabricate. Busteanul se intoarce in Romania sub forma unor materiale indispensabile industriei producatoare de mobila (PAL, PFL, placaj, cherestea, furnir, carton), dupa care mobila romaneasca este exportata. Toate cheltuielile care apar pe parcurs, de fapt costuri suplimentare ale operatiunilor legate de busteni (transport, prelucrare, manopera etc.) sunt suportate indirect de producatorul roman. Reprezentantii Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania (APMR) spun ca ponderea pretului materialului lemnos (PAL, PFL, placaj, cherestea, furnir, carton) in pretul produsului finit este de circa 60%.